PMP, Forţa Dreptei şi REPER au acuzat sâmbătă un abuz pentru că nu au reprezentanţi în Biroul Electoral Central, însă procesul verbal al ședinței de constituire arată că există temei legal pentru acest lucru.
În ce privește PMP, cauza e scandalul de scindare a partidului și faptul că nu și-au pus lucrurile în ordine în ultimul an. Amintim că în urmă cu mai bine de un an, conducerea PMP a fost preluată de Eugen Tomac, în urma unui congres cu scandal, de la Cristian Diaconescu. Însă, conform datelor publice înscrise în Registrul partidelor politice, funcţia de preşedinte al PMP este deţinută de către Cristian Diaconescu, chiar dacă acesta a fost și exclus ulterior din partid.
„Se constată că propunerea de desemnare a doamnei Ruxandra Daniela Mihai – reprezentat al Partidului Mişcarea Populară, desemnat prin adresa nr. 150/15.03.2024 semnată de domnul Eugen Tomac şi de domnul Ionuţ Simionca. Raportat la datele publice înscrise în Registrul partidelor politice la data prezentului, reiese că funcţia de preşedinte al Partidului Mişcarea Populară este deţinută de domnul Cristian Diaconescu. În urma supunerii la vot, cererea de reprezentare a fost respinsă de membrii Biroului Electoral Central în temeiul art. 144 lit. a) din Statutul Partidului Mişcarea Populară, conform căruia preşedintele partidului conduce şi coordonează activitatea organismelor naţionale ale partidului şi poate desemna reprezentant al partidului în Biroul Electoral Central, precum şi a faptului că faţă de terţi, opozabilitatea preşedintelui Partidului Mişcarea Populară este dată de cele înscrise în Registrul Partidelor”, arată proces-verbal nr. 1/PVC/BEC/16.03.2024 privind constituirea Biroului Electoral Central pentru alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 şi pentru alegerile autorităţilor administraţiei publice locale din anul 2024.
Cât despre Forţa Dreptei şi partidul REPER, acestea nu au reprezentanţi în BEC fiindcă niciuna dintre cele două formaţiuni politice nu a obţinut mandate la alegerile europarlamentare din anul 2019, având în vedere că nu existau la acel moment.
„Totodată, prin adresa din data de 16.03.2024, înregistrată la Biroul Electoral Central sub nr. 10R/BEC2024/16.03.2024, Partidul Forţa Dreptei a desemnat pe domnul Eduard-Andi MANCIU ca reprezentant în Biroul Electoral Central. Se constată că, potrivit adresei nr. 5235/15.03.2024 a Autorităţii Electorale Permanente, înregistrată la Biroul Electoral Central sub nr. 5C/BEC2024/15.03.2024, Partidul Forţa Dreptei nu a obţinut mandate la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019. Motiv pentru care, în raport cu dispoziţiile art. 2 alin. (4) teza a II-a din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024, Biroul Electoral Central nu se va completa şi cu reprezentantul Partidului Forţa Dreptei.
- De asemenea, prin adresa din data de 15.03.2024, înregistrată la Biroul Electoral Central sub nr. 8R/BEC2024/15.03.2024, Partidul Reînnoim Proiectul European al României (REPER) a desemnat pe domnul Tiberiu Ionuţ PETRESCU ca reprezentant în Biroul Electoral Central. Se constată că, potrivit adresei nr. 5235/15.03.2024 a Autorităţii Electorale Permanente, înregistrată la Biroul Electoral Central sub nr. 5C/BEC2024/15.03.2024, Partidul Reînnoim Proiectul European al României (REPER) nu a obţinut mandate la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019. Motiv pentru care, în raport cu dispoziţiile art. 2 alin. (4) teza a II-a din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2024, Biroul Electoral Central nu se va completa şi cu reprezentantul Partidului Reînnoim Proiectul European al României (REPER)”, conform procesului verbal privind constituirea BEC pentru alegerile europarlamentare şi locale din 9 iunie.
Reprezentanţii Autorităţii Electorale Permanente (AEP) au anunţat că, sâmbătă, a fost constituit Biroul Electoral Central pentru alegerile europarlamentare şi locale din 9 iunie, fiind definitivată componenţa BEC cu reprezentanţii partidelor politice. Partidele din Opoziţie au reclamat că, atât reprezentantului propus de Forţa Dreptei, cât şi reprezentantului propus de PMP le-a fost refuzată calitatea de membri ai BEC, în pofida temeiurilor legale evidente care dau drept de reprezentare celor două formaţiuni politice.
Tomac invocă folosind precedentul Dăncilă-Ciolacu
Reprezentanţii PMP acuză că, la propunerea membrului PSD din Biroul Electoral Central, a fost respins reprezentatul PMP în BEC. Ei mai spun că această decizie vine la doar o săptămână după ce Guvernul PSD-PNL a decis, prin intermediul ordonanţei de urgenţă privind comasarea alegerilor, eliminarea PMP din secţiile de vot.
Şi partidul Forţa Dreptei a reclamat „abuzul incredibil comis împotriva partidelor politice de Opoziţie, referitor la participarea reprezentanţilor în Biroului Electoral Central”.
Preşedintele Partidului Mişcarea Populară Eugen Tomac a reacţionat la motivul invocat în procesul verbal de constituire a BEC, arătând că în Registrul partidelor politice, în anul 2020, figura Viorica Dăncilă ca preşedintă a PSD, iar la „depunerea membrilor în BEC şi a candidaturilor pentru alegerile din 6 decembrie, a putut semna preşedintele PSD Marcel Ciolacu, care nu era în Registrul partidelor politice”.
„În 2020, în Registrul Partidelor Politice, la alegerile parlamentare figura ca preşedinte PSD Viorica Dancila. Preşedinte ales era Marcel Ciolacu, dar atunci PSD a putut candida, acum PMP nu. Oricine aruncă o privire pe Registrul Partidelor Politice poate constata că la PSD preşedintele Ciolacu a fost validat definitiv pe 15.12.2020”, a afirmat Eugen Tomac, sâmbătă, pentru News.ro.
Liderul PMP a adăugat că „la depunerea membrilor în BEC şi a candidaturilor pentru alegerile din 6 decembrie, a putut semna preşedintele PSD Marcel Ciolacu, care nu era în Registrul partidelor politice. Astăzi, însă, Partidului Mişcarea Populară i se respinge participarea în competiţia politică pentru un motiv care acum 4 ani nu a existat. Culmea, cel care a cerut excluderea PMP este reprezentantul PSD în BEC”.
El a mai spus că „PMP este hărţuit pentru ca a ales să fie parte a opoziţie active alături de USR şi Forţa Dreptei în «Dreapta Unită»”.