Exemplul de la Chișinău ar putea fi urmat de alte state ex-sovietice, precum Georgia sau Armenia. Dar aceste alegeri nu înseamnă că aceste campanii orchestrate de ruși se vor sfârși.
Capacitatea de a rezista influenței rusești după alegerile prezidențiale este una dintre mizele majore ale alegerilor prezidențiale și referendumului privind aderarea la Uniunea Europeană a Republicii Moldova, spune Nicolae Țibrigan, cercetător la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române, expert-colaborator în cadrul think tank-ului Chamber of Excellence in International Affairs (CEIA), într-o discuție cu spotmedia.ro.
„Alegerile prezidențiale din Republica Moldova din 2024 și referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană reprezintă un punct critic pentru viitorul țării.
Mizele
Mizele sunt legate atât de viitorul direcției strategice a Republicii Moldova (integrare europeană sau consolidarea relațiilor cu Rusia), cât și de stabilitatea internă și geopolitică a țării.
Miza principală este, desigur, legată de succesul referendumului pro-european.
Maia Sandu a promis integrarea deplină a republicii în Uniunea Europeană până în 2030, iar aceasta este susținută de un electorat majoritar pro-european.
Conform sondajelor recente, majoritatea populației sprijină parcursul european (63,5% pentru integrarea în UE a Republicii Moldova versus 32,5% împotrivă), însă procentul acestora din urmă fluctuează în funcție de regiuni și de campaniile de dezinformare orchestrate de Rusia.
Pe termen lung, aderarea la UE ar putea aduce avantaje economice substanțiale pentru Moldova: acces la fonduri europene, integrarea în piața unică europeană și consolidarea statului de drept.
Pe de altă parte, opoziția de stânga anti-occidentală consideră că aderarea la UE ar pune în pericol neutralitatea Republicii Moldova și relațiile economice cu Rusia, iar această reprezintă principala linie de propagandă a Kremlinului și agenților lor locali.
Apoi, Maia Sandu a făcut din reformele anticorupție și justiția independentă punctele centrale ale mandatului său. Acestea sunt esențiale pentru a atrage investiții externe și pentru a asigura un viitor democratic Moldovei.
Cu toate acestea, ritmul lent al reformelor și persistența corupției au dus la o creștere a nemulțumirii în rândul unei părți a populației. Conform Transparency International, Republica Moldova ocupa locul 76 din 180 de țări în Indicele de Percepție a Corupției (CPI) în 2023, marcând o ușoară îmbunătățire față de anii anteriori.
Reforma justiției și eforturile anticorupție au fost esențiale pentru a atrage sprijin internațional, inclusiv fonduri din partea Uniunii Europene și a instituțiilor financiare internaționale. Mai mult, opoziția pro-rusă folosește aceste deficiențe pentru a ataca guvernul, acuzându-l că reformele sunt mai degrabă cosmetice.
Republica Moldova, cu un PIB pe cap de locuitor de aproximativ 5.000 de dolari, continuă să fie una dintre cele mai sărace țări din Europa, cu o economie fragilă dependentă de remitențele trimise de moldovenii din diaspora și de importurile energetice din Rusia.
Pe de o parte, candidații pro-europeni doresc să rupă această dependență de Rusia, prin investiții europene și modernizarea infrastructurii. Pe de altă parte, candidații pro-ruși, cum ar fi Alexandr Stoianoglu și Renato Usatîi, susțin că restabilirea relațiilor economice cu Rusia ar aduce stabilitate economică și prețuri mai mici la energie.
Conform datelor publicate în 2023, rata inflației în Moldova depășea 12%, iar instabilitatea energetică, cauzată de conflictele din Ucraina, a agravat situația economică.
Datele Băncii Mondiale arată că 25% din populație trăiește sub pragul sărăciei, iar emigrarea în masă a forței de muncă tinere a devenit o problemă acută.
Mobilizarea la vot - factor decisiv
Un alt factor decisiv va fi mobilizarea la vot. În 2020, diaspora moldovenească, în special cea din Occident, a fost determinantă pentru victoria Maiei Sandu, oferind un vot majoritar pro-european.
În 2024, miza este ca această mobilizare să se repete. Astfel, o prezență de peste 150.000-170.000 de votanți din diaspora i-ar putea asigura victoria Maiei Sandu din primul tur.
Totuși, există riscul ca prezența la vot să fie mai scăzută în cifre, pentru că în Republica Moldova numărul de persoane înscrise în lista electorală este mai mare decât numărul efectiv de persoane, și asta din cauza migrației populației. Iar asta le-ar oferi un argument solid contestatarilor legitimității referendumului pro-european.
De cealaltă parte, sprijinul pentru candidații pro-ruși rămâne constant în rândul populației din regiunile rurale și din sudul țării, care sunt mai dependente de relațiile cu Rusia.
De exemplu, gruparea Șor, cu ajutorul Moscovei, cel mai probabil că va mobiliza un segment consistent de electorat din Transnistria, care poate fi mituit electoral să se prezinte în cele 30 de secții pe malul drept al Nistrului și să voteze candidatul agreat.
Pe scurt, mizele la Chișinău sunt clare: direcția geopolitică a țării, consolidarea democrației și a statului de drept, stabilitatea economică și capacitatea de a rezista influenței rusești după alegerile prezidențiale, în contextul următoarelor alegeri parlamentare de la anul.
Implicarea Rusiei în campania electorală de la Chișinău a fost mai dură decât de obicei. Ce și de ce valorează atât Republica Moldova pentru Rusia? Ce riscă Moscova dacă moldovenii reușesc să întrunească cvorumul și referendumul trece?
Republica Moldova reprezintă pentru Rusia un punct strategic crucial în regiunea Europei de Est, unde Moscova dorește să-și mențină influența geopolitică. De aceea, sunt mai multe motive pentru care Moldova este de mare importanță pentru Rusia, explică Nicolae Țibrigan.
„Moldova este situată între Ucraina și Uniunea Europeană, fiind un punct de intersecție între interesele Rusiei și Occidentului. Rusia consideră Moldova parte din sfera sa de influență tradițională, moștenită din perioada sovietică.
Astfel că ea percepe orice încercare de integrare a Moldovei în structurile occidentale – NATO sau UE – ca o amenințare la adresa securității sale. Dacă Moldova se alătură UE, aceasta ar crea un coridor european la granița sud-vestică a Ucrainei, reducând și mai mult spațiul de manevră strategică al Rusiei în regiune.
Un alt factor esențial este regiunea separatistă Transnistria, unde Rusia menține trupe și influență politică. Transnistria, situată pe malul stâng al Nistrului, este o regiune controlată de facto de Rusia încă din anii 1990, iar aceasta servește drept un cap de pod militar și geopolitic în Europa de Est.
În scenariul în care Moldova aderă la UE, statutul Transnistriei ar deveni o problemă internațională presantă, iar Rusia ar pierde o pârghie majoră de influență asupra Chișinăului.
Din punct de vedere economic, Transnistria este o enclavă nerecunoscută oficial, dar cu o economie profund dependentă de susținerea Rusiei, care furnizează gaz la prețuri mult reduse.
Aceasta reprezintă o povară pentru Chișinău, deoarece Moldova este nevoită să plătească pentru gazul consumat de regiunea separatistă, acumulând datorii masive către Gazprom. Până în prezent, datoria acumulată de Transnistria pentru gazele furnizate a depășit 10 miliarde de dolari, iar stoparea tranzitului gazului rusesc pe teritoriul Ucrainei, începând cu 1 ianuarie 2025, va presa și mai mult Tiraspolul să manifeste mai multă deschidere față de Chișinău.
Este și o oportunitate unică a Republicii Moldova de a reglementa o dată pentru totdeauna acest așa-numit „conflict înghețat”.
Pentru Moldova, rezolvarea problemei Transnistriei ar fi esențială pentru a atinge o independență energetică reală și pentru a evita presiunile economice pe termen lung. În cazul unei eventuale reorientări clare a Republicii Moldova spre Occident, soluționarea acestui conflict înghețat ar deveni inevitabilă, dar ar fi un proces complex și de lungă durată.
Totuși, nu trebuie să omitem faptul că Rusia exercită o influență semnificativă în Republica Moldova prin intermediul minorității rusofone și al rețelelor sale culturale și mass-media.
Potrivit unor statistici din 2020, aproximativ 20-25% din populația Moldovei este vorbitoare de rusă, iar această comunitate este în mare parte favorabilă relațiilor strânse cu Rusia.
Rusia a orchestrat în Moldova una dintre cele mai puternice campanii de dezinformare, având scopul de a discredita președinția Maiei Sandu și Uniunea Europeană.
Organizațiile non-guvernamentale și experții din UE au identificat în ultimele luni o intensificare a propagandei ruse, care susține narațiuni precum „aderarea la UE va distruge suveranitatea Moldovei”.
Conform unui raport din 2023 al Stratcom EU, numărul de articole de dezinformare distribuite pe rețelele sociale a crescut cu 40% față de anii anteriori.
Moscova a investit masiv în astfel de campanii subversive (circa 150 milioane de dolari sau 1% din PIB-ul republicii) cu un obiectiv clar de a întări sentimentele anti-occidentale în vederea influențării rezultatelor referendumului pro-european, și mai puțin a alegerilor prezidențiale.
Dacă moldovenii reușesc să întrunească cvorumul și referendumul pentru aderarea la UE trece, Rusia ar suferi o pierdere semnificativă de influență în regiune. Aceasta ar însemna pierderea Moldovei ca aliat tradițional și ar submina eforturile Moscovei de a păstra o prezență militară și politică la granițele sale vestice.
Mai mult, o Moldova pro-europeană ar reprezenta un exemplu de succes pentru alte state ex-sovietice, precum Georgia sau Armenia, care ar putea urma un parcurs similar. Aceasta ar submina strategia Rusiei de a menține un „cerc de influență” în jurul său.
Dar aceste alegeri nu înseamnă că aceste campanii orchestrate de ruși se vor sfârși. Moldovenii vor trebui să fie în continuare vigilenți după aceste alegeri, pentru a-și apăra democrația pentru că strategia e cea similară „picăturii chinezești” și se bazează pe repetiție".
Pe de altă parte, Uniunea Europeană a sprijinit deschis forțele pro-europene de la Chișinău. Care e utilitatea geopolitică a Republicii Moldova pentru Uniunea Europeană?
Prin integrarea Moldovei, UE ar reuși să își extindă influența în Europa de Est, consolidând astfel stabilitatea politică și economică la frontierele sale.
Moldova este o țară cheie pentru proiectul Parteneriatului Estic al UE, care vizează crearea unor relații mai strânse între UE și statele din fosta Uniune Sovietică. Bruxellesul își dorește ca Moldova să devină un „model” de succes pentru alte țări din regiune, afirmă expertul Nicolae Țibrigan.
„Proximitatea față de de Ucraina, o țară afectată de război, determină Moldova se se confrunte cu provocări similare, cum ar fi riscul de destabilizare din partea Rusiei.
Integrarea Moldovei în UE ar contribui la securitatea regională, reducând riscul ca Moldova să devină un punct fierbinte de conflict între Est și Vest. Mai mult, această integrare ar pune presiune pe Rusia, care ar pierde un alt avanpost din fosta sa sferă de influență.
Republica Moldova a devenit, din păcate, în ultimii ani, și un stat de tranzit pentru migrația ilegală și traficul de persoane, arme și droguri.
Conform Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex), Moldova a fost identificată ca un punct vulnerabil în rutele migrației ilegale către UE. Integrarea Moldovei ar permite un control mai eficient al acestor fenomene și ar contribui la securitatea generală a Uniunii.
De altfel, Uniunea Europeană este principalul partener comercial al Moldovei, cu aproximativ 60% din comerțul extern realizându-se cu state membre ale UE. În 2023, schimburile comerciale dintre Moldova și UE au atins 2,6 miliarde de dolari.
Astfel, Integrarea Moldovei în UE ar oferi noi oportunități economice, inclusiv acces la fondurile europene pentru dezvoltarea infrastructurii și modernizarea agriculturii, fapt confirmat și de „planul de creștere economică pentru Republica Moldova” prin care Uniunea Europeană vrea să investească în Moldova 1,8 miliarde de euro în următorii trei ani.
Care sunt riscurile la care ne așteptăm dacă Maia Sandu nu va ieși victorioasă după primul tur. Ce va face Rusia
Nicolae Țibrigan consideră că dacă Maia Sandu nu câștigă în primul tur, acest lucru ar putea indica o fragmentare a sprijinului pentru forțele pro-europene.
„Forțele locale pro-Kremlin și-ar putea intensifica campaniile de dezinformare și manipulare a opiniei publice, promovând narațiuni care subminează încrederea în instituțiile democratice și în parcursul european al țării.
Într-un astfel de scenariu, Moldova ar putea trece printr-o criză politică asemănătoare cu cea din Ucraina în 2014, ceea ce ar duce la o polarizare și mai accentuată a societății.
Rusia are interese clare în destabilizarea Moldovei pentru a preveni alinierea sa cu Occidentul. Dacă Maia Sandu nu câștigă din primul tur, Rusia ar putea intensifica eforturile de destabilizare, prin finanțarea partidelor pro-ruse, organizarea de proteste și chiar prin acțiuni paramilitare, așa cum a făcut în alte state ex-sovietice.
De exemplu, în această toamnă, serviciile de informații moldovene au raportat mai multe încercări de destabilizare din partea unor grupuri paramilitare antrenate în Serbia, Bosnia și Herțegovina și chiar în Rusia. Și astfel de încercări nu sunt o premieră pentru R. Moldova.
O înfrângere a Maiei Sandu ar putea duce automat la o stagnare a reformelor economice și ar afecta inevitabil relațiile Moldovei cu UE și FMI. Aceasta ar putea rezulta într-o criză economică profundă, afectând nivelul de trai al cetățenilor și creând un context favorabil pentru intensificarea nemulțumirilor sociale. Moscova ar putea considera un astfel de rezultat ca pe o oportunitate de a-și amplifica influența în regiune.
În trecut, Rusia a demonstrat deja că poate utiliza diverse „măsuri active” pentru a-și asigura interesul, inclusiv sprijinirea partidelor pro-ruse prin finanțare clandestină, susținerea campaniilor de dezinformare și, în cele mai extreme cazuri, chiar amenințări la adresa stabilității interne.
În acest context, Rusia ar putea intensifica activitățile de spionaj și sabotaj pentru a destabiliza politicile pro-europene și pentru a reduce influența Occidentului în Moldova. Un astfel de context ar putea avea consecințe grave și asupra securității naționale a Republicii Moldova.
În cazul unei instabilități politice interne, există riscul ca situația din Transnistria să se agraveze, iar autoritățile de la Tiraspol să încerce să profite de haosul creat pentru a-și întări controlul asupra regiunii. De asemenea, provocările interne ar putea duce la o escaladare a tensiunilor etnice și sociale, cu potențialul de a provoca conflicte violente.
Prin urmare, riscurile asociate cu o victorie a unui candidat pro-rus în alegeri sunt semnificative. Nu doar că ar putea submina progresele realizate de Maia Sandu în direcția integrării europene, dar ar putea, de asemenea, să conducă la o instabilitate internă accentuată, cu potențialul de a transforma Moldova într-un teren de confruntare între influențele rusești și cele occidentale – un „no man's land” între Este și Vest.
Astfel, Kremlinul ar putea deveni mult mai agresiv în acțiunile sale, în contextul războiului din proximitate, încercând să își asigure controlul asupra unei țări mici pe care o consideră crucială pentru proiectele sale geopolitice în regiune.
De aceea, aceste alegeri sunt esențiale pentru viitorul Republicii Moldova, iar rezultatele lor vor avea un impact semnificativ asupra stabilității politice, economice și sociale a țării, precum și asupra relațiilor sale externe cu Rusia, România, Ucraina și Uniunea Europeană".
Transcriptul interviului a fost realizat cu aplicația Vatis Tech