Stelian Ion are 43 de ani, este căsătorit, are o fată și un băiat. E membru al Camerei Deputaților din anul 2016, fiind ales pe listele USR. De profesie avocat, s-a remarcat în Parlament ca un opozant în ce privește încercările repetate ale PSD de a distruge sistemul de justiție din România.
Și-a început cariera lucrând ca avocat stagiar și pentru Radu Mazăre, fost primar al orașului Constanța, aflat în prezent în închisoare pentru corupție.
Acum, Stelian Ion vrea să preia administrația orașului în urma alegerilor locale și să pună capăt celor 20 de ani de control PSD.
În Constanța, PNL și USR vor avea candidați proprii, situație care îl avantajează pe primarul social-democrat Decebal Făgădău, aflat în funcție.
Care e principalul motiv pentru care vreți să câștigați primăria orașului Constanța?
Nu foarte multă lume știe că eu sunt deputat de Constanța. Fiind deputat USR și apărând în prima linie în Parlament în acele lupte acerbe cu PSD pe legile justiției, foarte mulți credeau că sunt din București.
Eu sunt născut și crescut în Constanța. În 2016, am ales să fac pasul spre politică și l-am făcut din cauza abuzurilor administrației locale. Urmăream ce se întâmplă în politica națională, dar cel mai tare mă durea ce se întâmplă în Constanța.
Știți foarte bine că din anul 2000, de când Radu Mazăre a devenit primar și s-a format acel triunghi nociv Mazăre - Constantinescu - Strutinsky, lucrurile au luat-o la vale foarte rău.
În 2016, am avut o problemă când buldozerele acestei grupări au început să roiască în jurul zonei unde am copilărit, iar această revoltă m-a făcut să acționez.
Am luat decizia să intru în politică. Am declanșat mai multe procese împotriva primăriei. Am înființat o asociație de protejare a mediului, iar după toată lupta din Parlament am dobândit o notorietate atât la nivel național, cât și la nivel local, încât am considerat că e de datoria mea să smulg din ghearele corupției administrația orașului, una absolut nocivă.
De ce, din afară, USR pare în acest moment o formațiune politică fragmentată și frământată? Ce s-a întâmplat cu partidul după alegerile prezidențiale?
Și înainte de prezidențiale și după am avut o relație bună cu colegii mei, pentru că întotdeauna relația a fost bazată pe respect reciproc, chiar și atunci când am avut opinii diferite.
Spre exemplu, în momentul în care s-a pus problema intrării la guvernare alături de PNL, am avut o altă opinie decât cea a conducerii, am vrut ca USR să intre în Executiv, am mai avut comentarii, opinii proprii pe care uneori le-am exprimat public cu toată condescendența.
Chiar și atunci am păstrat o linie de respect, fără atacuri și eu cred că în orice partid e normal să ai și opinii diferite.
Credeți că situația actuală din USR e convingătoare pentru alegători, îi ajută să înțeleagă ce vrea partidul?
Cum se vede din exterior puteți aprecia dumneavoastră și pot aprecia votanții care ne privesc.
Eu, din interior, văd o echipă solidă. Sunt foarte concentrat pe ce se întâmplă la Constanța și am susținere din partea filialei locale și a celei județene, dar și din partea colegilor din Biroul Național și a președintelui Dan Barna.
Când mai apar în spațiul public, cum am văzut, chiar și unele înregistrări din ședințele de Birou Național, aceste chestiuni sunt inerente oricărui partid viu.
Lucrurile nu se întâmplă ca la PSD, unde președintele partidului a dat un edict, iar restul execută fără să comenteze. Eu nu spun că sunt de apreciat unele ieșiri publice ale colegilor. Cred că ieșirile publice, mai ales în perioada de precampanie electorală, fac rău, mai ales cele critice la adresa colegilor.
Întotdeauna am susținut că trebuie să discutăm în interiorul partidului. Oricât de adânci ar fi unele contradicții de opinie între noi, e bine să păstrăm un ton normal, să nu se depășească niște limite care la un moment dat nu fac tocmai bine.
Dar, repet, eu îi văd și pe colegii mei foarte concentrați pe ceea ce se întâmplă, pe ideea de a avea un rezultat bun la alegerile locale care urmează. Văd ce se întâmplă la Timișoara, la Brașov, la Iași, la București.
Suntem cu toții concentrați, iar zgomotul de fond nu trebuie exagerat de nimeni pentru că la urma urmei contează ceea ce e important. Important este scopul comun, un rezultat bun la alegerile locale. Simt sprijinul din partea colegilor și, la rândul lor, au sprijinul meu.
Modelul acesta de la București cu susținerea candidaturii unice pentru Nicușor Dan ar fi trebuit replicat în toată țara. Din punctul meu de vedere, la București, negocierile dintre PNL și USR o să se finalizeze în mod pozitiv.
Stelian Ion
Voiam să întreb de ce credeți că negocierile cu PNL merg greu atât la București, cât și la Constanța? În acest moment, la Constanța sunt patru candidați. PNL are candidat propriu, pe Vergil Chițac, USR, pe dumneavoastră. Oamenii așteaptă un anumit tip de solidaritate din partea partidelor care au militat împotriva PSD.
Modelul acesta de la București, cu susținerea candidaturii unice pentru Nicușor Dan, ar fi trebuit replicat în toată țara.
Din punctul meu de vedere, la București, negocierile dintre PNL și USR o să se finalizeze în mod pozitiv.
În Constanța și în alte orașe importante, lucrurile n-au stat așa cum ar fi trebuit să stea pentru că PNL, mi se pare, de multe ori, ne privește mai puțin ca parteneri și mai mult ca adversari.
Am simțit lucrul acesta în decursul celor aproape patru ani de zile în Parlament.
La Constanța, situația stă în felul următor: s-au făcut câteva sondaje, iar măsurătorile noastre au relevat faptul că, dacă se face o alianță PNL-USR-PLUS, aceasta ar avea mai multe șanse cu un candidat USR, susținut de cele trei formațiuni, decât cu unul PNL, susținut de alianță.
La această oră, candidatul USR și candidatul PNL sunt la egalitate, dar candidatura mea are un potențial mai mare de creștere, iar acest lucru se vede în sondaje.
PNL susține cu totul altceva. Am văzut un sondaj de opinie în care domnul Vergil Chițac, nominalizarea PNL pentru Primăria Constanța, se află înaintea dumneavoastră cu 10 puncte procentuale, fiind cotat cu 30% din opțiunile alegătorilor. Pe lângă candidatura actualului primar PSD Decebal Făgădău, cotat cu 25% din opțiuni, în cursă a intrat și Mohammad Murad, un patron de hoteluri, care are 17%.
Ideea este că, în această situație complicată, varianta cea mai bună este cea de tandem pe care am și oferit-o PNL.
Liberalii ne susțin să câștigăm Primăria Constanța, iar USR îi susține să câștige președinția Consiliului Județean.
Aceasta a fost oferta noastră bazată pe propriile măsurători sociologice. Ceea ce a apărut în spațiul public, ceea ce a declarat și domnul premier Ludovic Orban cum că liberalii ar avea 30-35%, iar noi 12% e departe de adevăr.
Măsurarea noastră ne-a arătat o diferență între PNL ca partid și Vergil Chițac, candidatul PNL la primărie, de 10%. Adică partidul stă mult mai bine în sondaje în comparație cu candidatul liberal.
Repet, acestea sunt chestiuni care se vor verifica în teren. Știu că aceasta e o tehnică în alegeri, o strategie ca să prezenți faptul că ai o candidatură puternică.
Amintiți-vă că, în 2016, PNL, cu Cătălin Predoiu candidat la Primăria București, prezenta niște cifre de 23% - 26% susținere, iar la alegeri a obținut 11%.
E o strategie să fie prezentate cifre umflate pentru a crea publicului impresia că un candidat propriu are mai mari șanse, iar atunci, pe ideea votului util, să captezi voturile din partea celorlalți competitori. Este o strategie simplă, cred că lumea își dă seama de lucrul acesta.
Diferențele dintre noi, dintre mine și candidatul PNL, în ce privește opțiunile de vot, sunt foarte mici, iar potențialul meu de creștere e foarte mare.
Avem echipa de campanie mobilizată și avem acțiuni în fiecare zi. De cealaltă parte, tensiunile care au existat de-a lungul timpului între candidatul PNL și filiala locală își spun, acum, cuvântul. Acea tensiune se vede și mi se pare că a fost impusă o candidatură de la centru, iar conducerea centrală a PNL nu mai e interesată de Constanța și se merge la întâmplare.
În acest moment, negocierile cu PNL s-au încheiat în ce privește Constanța?
Se apropie data la care trebuie depuse candidaturile.
Lucrurile au fost tranșate, dar nu știm cum va evolua situația pandemiei, nu știm dacă aceste alegeri se vor ține în data de 27 septembrie.
Strângerea de semnături și interacțiunea cu oamenii în stradă este dificilă. Purtăm măști, ieșim cu mănuși, ne luăm toate măsurile de precauție, dar există o incertitudine în privința datei alegerilor, chiar dacă nu se spune explicit și nu toate partidele recunosc acest lucru, se vorbește din ce în ce mai mult despre amânarea datei alegerilor locale.
Și, atunci, lucrurile sunt într-o continuă schimbare. Contează foarte mult ce se întâmplă în această perioadă, cum se vor aranja lucrurile.
Aș vrea să spuneți dacă, la Constanța, discuțiile cu PNL au fost întrerupte?
Vom continua să dialogăm cu colegii din PNL orice s-ar întâmpla. La finalul ultimei discuții pe care am avut-o cu colegii de la PNL, am făcut un apel pentru o campanie curată, fără atacuri, astfel încât să ne putem da mâna și să facem o majoritate. Unul din noi sper să să câștige.
Constănțenii au nevoie de un primar tânăr, dinamic, unul care poate aduce o schimbare reală în oraș, iar ideea e să nu ardem punțile dintre noi, să păstrăm acea legătură și, bineînțeles, să vedem ce se întâmplă. Suntem foarte atenți la cum evoluează lucrurile pe scena politică, dar și pe zona sănătății.
Primul jurnalist care a scris despre acest subiect l-a întrebat pe Radu Mazăre dacă mă cunoaște, iar acesta a negat.
Stelian Ion
Ați fost criticat în presă pentru că în perioada în care ați fost avocat stagiar ați lucrat pentru fostul primar PSD Radu Mazăre. Ce credeți astăzi despre acea perioadă?
În stagiatura fiecărui avocat există multe experiențe neplăcute, practic clientela nu îți aparține. Clientela aparține maestrului pe care îl ai pentru o perioadă de doi ani. După aceea, mai sunt încă alți câțiva ani în care cei mai mulți avocați au colaborări, puțini sunt pe picioarele lor.
Eu nu am avut părinți care să lucreze în domeniul avocaturii și care să-mi aducă o clientelă. Am stat alături de maestra mea, doamna avocat Ioana Focșa, care la acea dată a fost angajată de Radu Mazăre în diferite cauze civile.
Am intrat în acele dosare pentru a redacta acte, pentru a depune înscrisuri și așa mai departe, am făcut exact activitatea pe care o face orice stagiar la început de carieră.
Primul jurnalist care a scris despre acest subiect l-a întrebat pe Radu Mazăre dacă mă cunoaște, iar acesta a negat.
Ce părere aveați, atunci, ca tânăr avocat stagiar despre primarul Radu Mazăre?
La nivelul anului 2006, atunci se întâmplau lucrurile acestea, aveam impresia că avem un primar golănaș. Avea stilul ăsta excentric. Nu prezenta încredere, făcea spectacol, dar vă mărturisesc că la nivelul anului 2006, deși încă de pe atunci se știa că se începuse urmărirea penală împotriva lui în câteva dosare, nu exista percepția publică a faptului că Radu Mazăre va devaliza toată Constanța și că va fura întregul oraș.
Lucrurile acestea au ieșit la suprafață după ani de zile, când au fost prezentate în instanță și s-a văzut în mod efectiv magnitudinea jafului de la Constanța.
Este adevărat că nu m-am gândit că ar fi putut să jefuiască în felul ăsta orașul și să înstrăineze milioane de metri pătrați de teren, plaje.
Să știți că, totuși, la vremea respectivă, în presă, apăreau destul de des articole, anchete în care era descrisă corupția administrației din Constanța.
Da, au mai apărut articole, în unele dintre dosarele penale se fac referiri la astfel de articole, au apărut informații, dar cum să spun, Radu Mazăre se înconjura întotdeauna de avocați cu care se consulta tot timpul.
Ați fost implicat, atunci, într-o speță în care Radu Mazăre a dat în judecată un jurnalist. Vă mai amintiți de ea? Ce părere aveți acum despre relația dintre politicieni și jurnaliști?
Da, a fost o acțiune de intimidare a unui jurnalist care a îndrăznit să critice primarul în funcție.
Dacă îmi amintesc, nici măcar nu au fost o critică foarte concretă a jurnalistului. A fost așa, mai mult o judecată de valoare emisă de doamna Feri Predescu (jurnalistul dat în judecată de Radu Mazăre - n.red.).
Știți cum, ca avocat îți faci datoria, prezinți datele judecătorului. Până la urmă, judecătorul e cel care decide. De multe ori, și puteți întreba mulți avocați, există această dilemă morală: e bine, nu e bine? Sunt confortabil, nu sunt confortabil să apăr, nu știu, un hoț sau o persoană care a săvârșit anumite fapte penale sau care a avut o conduită nepotrivită sau care, pur și simplu, ți-e antipatică?
Din postura de avocat, mai ales de avocat stagiar, nu ai luxul să refuzi un client.
Aș vrea să întreb cum vă raportați acum, din postura de politician, la o astfel de situație?
Din păcate, lucrul ăsta se întâmplă și acum. Am văzut jurnaliști acționați în instanță. Se întâmplă pentru că politicienii nu acceptă criticile. Cel mai tare îi doare pe politicieni atunci când sunt criticați public pentru că aceste critici le afectează prestanța și le afectează notorietatea. Ar face orice pentru a închide acele canale de critici la adresa lor.
Să ne amintim că reprezentanții PSD efectiv închideau microfonul la propriu celor din Opoziție, în Parlament.
În raport cu jurnaliștii, vă amintiți în anii trecuți că se făceau amenințări mai mult sau mai puțin voalate la adresa unor jurnaliști, se făceau controale la comandă de către ANAF în unele redacții sau de către autoritatea pentru protecția datelor.
Categoric, astfel de situații n-ar trebui să se întâmple și, până la urmă, doamna Feri Predescu a câștigat cu mult efort, cred că a durat zece ani de zile să dovedească la CEDO că a avut dreptate.
În acea speță, în acel proces am fost avocatul Diavolului, cum ar veni, și nu a fost nicio plăcere. Dar ca avocat, repet, îți faci datoria și încerci să aduci cele mai bune argumente, urmând ca judecătorul să fie cel care decide. Cum se judecă unele dosare și pe ce considerente, putem vorbi foarte, foarte mult timp.
În perioada în care Liviu Dragnea venea cu acele propuneri de modificare a Legilor Justiției, o parte a sistemului judiciar, mai ales CSM, i-a oferit susținere. Asta am simțit. Asta a fost percepția mea.
Stelian Ion
Și pentru că ați adus vorba de Justiție, ați fost unul dintre inițiatorii proiectului de lege care cerea desființarea SIIJ (Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție). Această inițiativă a fost respinsă atât de Parlament, deși aici nu e nicio surpriză pentru că PSD are un număr mare de voturi, cât și de CSM. Gabriela Scutea, actualul procuror general, a criticat proiectul de lege, nu l-a votat în CSM, spunând că textul “necesită multe îmbunătățiri”. Cum explicați faptul că nu ați avut susținerea procurorului general?
Pentru că există o rezistență chiar din partea sistemului judiciar.
În perioada în care Liviu Dragnea venea cu acele propuneri de modificare a Legilor Justiției, o parte a sistemului judiciar, mai ales CSM, i-a oferit susținere. Asta am simțit. Asta a fost percepția mea.
Veneau tot felul de propuneri de acolo în acea perioadă. Din punctul meu de vedere, aceste explicații au fost doar pretexte.
Acest proiect a fost o a doua încercare. Am mai avut una anterior și a picat. Dar am spus că vom merge până la capăt, până când această secție va fi desființată.
A mai existat un proiect, la momentul acela, Consiliul Legislativ a făcut unele propuneri de care am ținut cont, am făcut toate adaptările astfel încât textul să fie unul corect scris.
Chestiunile acestea cum că proiectul ar mai avea nevoie de unele amendamente nu sunt de natură să ducă la un aviz negativ, pentru că de cele mai multe ori se dau avize pozitive cu unele obiecții, cu unele propuneri, iar cu unele amendamente propuse de deputați, proiectul trece.
Vă spun foarte clar, o parte a magistraților din CSM nu au dorit desființarea Secției Speciale. De ce nu doresc acest lucru? De ce nu argumentează și nu-și asumă? Unii și-au asumat.
În discuțiile pe care le-am avut în CSM au existat magistrați care au spus clar că nu doresc desființarea SIIJ.
Dar, în momentul în care ați scris legea, ați colaborat cu asociațiile de magistrați care s-au exprimat public pentru desființarea acestei secții?
Am întrebat magistrații, am trimis o formă înainte de a depune proiectul. Ni s-a spus că e în regulă. De-asta vă spun că aceste găselnițe, aceste pretexte nu sunt decât motive să pună bețe în roate ideii de desființarea a Secției Speciale.
Deci nu am venit noi cu un text așa, scris pe genunchi, să-l propunem. Bineînțeles că ne-am consultat. Nu au avut loc consultări publice ample, dar am avut consultări cu magistrații.
Eu am percepția că singurul motiv pentru care s-a respins acest proiect de desființare a Secției Speciale este că a venit de la USR.
Stelian Ion
Secția Specială e compromisă. În opinia mea, e o instituție care nu poate funcționa în viitor. La nivel declarativ, toată lumea vrea desființarea secției. Dar mulți au rămas cu senzația că acest proiect de lege a fost o platformă politică a dumneavoastră și a USR. Cum comentați acest eșec în încercarea de desființare a Secției Speciale?
Da, e foarte bună întrebarea și vă mulțumesc că îmi dați ocazia să răspund. Eu aș fi dorit ca Ministerul Justiției să vină cu un punct de vedere argumentat, dacă reprezentanții instituției considerau că proiectul nu este perfect sau că ar fi trebuit să aibă un alt conținut.
Nimic nu a oprit Ministerul Justiției să vină cu o propunere legislativă, asumată de Guvern, de desființare a secției. Acest lucru nu s-a întâmplat.
Ministerul Justiției are o legătură cu CSM. Domnul ministru participă la ședințele CSM. Are un dialog permanent și cu procurorul general și cu ceilalți membrii a consiliului.
Din păcate, din partea ministrului Justiției s-a venit cu o variantă care a fost aspru criticată de asociațiile de magistrați pentru că ea oferea, de fapt, o impunitate (protecție în fața legii - n.red.) magistraților, una care nu a fost cerută de aceștia.
S-a alunecat dintr-o extremă în cealaltă și s-a renunțat la acea variantă. Eu am percepția că singurul motiv pentru care s-a respins acest proiect este că a venit de la USR.
Dacă aveți convingerea că acest proiect a fost respins pentru că a venit de la USR și, cumva, liberalii au blocat această inițiativă pentru că nu voiau ca USR să câștige în fața opiniei publice prin trecerea unei astfel de legi, de ce nu ați reușit să creați o alianță cu PNL în jurul acestui proiect, să veniți cu o propunere comună?
Am văzut viziunea PNL asupra acestui proiect, iar viziunea liberalilor nu coincidea deloc cu a noastră. Acele impunități pentru judecători nu aveau ce căuta în acel proiect.
Pe de altă parte, domnul ministru Predoiu, în momentul în care și-a preluat funcția, a spus că va face un grup de lucru în care vor fi invitați reprezentanți din toate partidele pentru realizarea unui proiect de lege agreat de forțele politice.
Am așteptat foarte mult momentul în care să fim invitați în acel grup de lucru. Dar el nu a fost făcut nici până azi. Nu eu fac agenda PNL și a ministrului Justiției. Domnia sa are o agendă încărcată, dar așteptam să fim invitați, să lucrăm împreună.
Exact asta a fost discuția, dar din păcate, nu din pricina noastră, acest lucru nu s-a întâmplat. Sper că se va întâmpla în viitor. Eu am o nemulțumire și față de legea de înființare a DNA-ului pădurilor care, la fel, a fost contestată la CCR.
Aici ați înregistrat un succes. Legea a fost adoptată de Parlament. Ea a fost contestată la CCR de Guvernul Orban. Întreaga responsabilitate politică pentru blocarea acestei legi e acum pe umerii Executivului.
Da, parlamentarii PNL au votat legea, iar Executivul a atacat-o la CCR.
Să trecem la un alt subiect legat de administrația locală. În anii ’90, Constanța era al doilea oraș din România ca forță economică după București. Acum, conform unui clasament Forbes, a coborât pe poziția o noua. E după Oradea, Arad, Alba-Iulia, ca să nu mai vorbim de orașe ca Timișoara și Cluj. Spuneți-mi care ar fi trei măsuri clare și simple pe care le puteți lua în primele 100 de zile de mandat, în cazul în care câștigați primăria orașului, pentru a revitaliza Constanța din punct de vedere economic?
O problemă foarte mare a dezvoltării acestui oraș o constituie situația terenurilor. Pentru a putea dezvolta parcuri industriale, parcuri tehnologice e nevoie de terenuri.
Radu Mazăre și gașca lui au stat la masă cu harta în față și au parcelat toată Constanța. La ora actuală, e foarte greu să identifici terenuri care să poată fi puse la dispoziția investitorilor pentru dezvoltarea orașului.
I-am cerut actualului primar PSD Decebal Făgădău să ne spună care e situația recuperării terenurilor din dosarul retrocedărilor ilegale. Nu a dat niciun răspuns.
Apoi, este problema cadastrării, iarăși o cauză principală pentru care orașul nu s-a dezvoltat și nu se dezvoltă din punct de vedere economic. Dincolo de faptul că nu vin mari investitori, avem în Constanța, la ora actuală, cartiere fără utilități, fără apă, fără curent electric, fără canalizare.
Am fost în cartierul de Sud, acolo trăiesc oamenii ca-n Evul Mediu. Faptul că municipalitatea nu s-a îngrijit de cadastrarea proprietăților care îi aparțin pentru a vedea care sunt zonele în care se pot trage utilități, în care pot face străzi și așa mai departe, fără o astfel de cadastrare nu poți dezvolta nimic, nu poți să aplici pentru fonduri europene.
O a treia măsură ce trebuie luată este eficientizarea aparatului administrativ. Pentru că în aparatul administrativ actual, la nivel de conducere cel puțin, sunt puse persoane pe alte criterii decât cele de eficiență și profesionalism.
Trebuie făcut un audit rapid în departamentele primăriei pentru a debloca aceste posturi și pentru a vedea care dintre acești angajați sunt performanți și care nu, astfel încât să facem din primărie un aparat funcțional.
Atâta vreme cât primăria le pune bețe în roate investitorilor, cum poți să te aștepți să dezvolți orașul? Noi avem nevoie de investiții, avem nevoie de foarte mulți bani, avem nevoie să atragem fonduri europene.
Trebuie să găsim un corp de specialiști care să știe să atragă aceste fonduri pentru că primăria a încercat, dar cu personalul propriu prin directori numiți pe criterii de partid, ca să zic așa, iar rezultatele au fost sub așteptări. Constanța se află pe un loc codaș la atragerea de fonduri europene, iar aceasta e o mare problemă.