Cristian Ghinea a depus o contestație la DNA împotriva ordonanței de clasare în cazul dosarului achiziției de BMW-uri de la firma prietenului președintelui Klaus Iohannis.
“Am reclamat DNA la DNA”, cum s-ar spune și cerem ca dosarul să fie preluat de către Parchetul European, așa cum spune legea. DNA a închis un dosar cu greutate, care mustește de suspiciuni de corupție politică, fără să fi avut jurisdicția de a face asta.
DNA a clasat recent aproape pe tăcute dosarul deschis în cazul mult mediatizatei achiziții de către Ministerul de Interne, condus la acea vreme de Lucian Bode, printr-un proiect pe fonduri europene, a 300 de mașini pentru Poliția Română. Contractul-cadru prevedea chiar posibilitatea extinderii achiziției la 600 de autovehicule pentru un total de 98 de milioane de lei.
La data lansării licitației, sindicatul Europol a acuzat că este vorba de o licitație cu dedicație, și era și greu să nu-ți dai seama dacă urmăreai cerințele din caietele de sarcini. Pe scurt, acestea erau atât de restrictive încât nu se încadra decât un singur producător, BMW, și un singur model al acestui producător, pe care îl avea de oferit firma distribuitoare controlată de Michael Schmidt, prieten personal al Președintelui Iohannis și unul dintre cei mai mari donatori la PNL.
O singură ofertă a fost depusă la licitație – nu prea mai existau alte modele de mașini pretabile care să îndeplinească condiția bizară și restrictivă - cutie de viteze 8+1 -, ofertă care se încadra fix pe suma maximă pe care Ministerul de Interne o oferea pentru mașini.
Între timp, speriați de posibilitatea unei anchete extinse a Parchetului European, adică Kovesi, cei de la MAI nu au mai cerut fondurile europene pentru achiziție, sperând că vor scăpa de anchetă. Dar se înșală.
DNA a deschis o anchetă în rem și a închis-o destul de repede, la începutul lunii decembrie. Este surprinzătoare decizia DNA, pe care o contestăm, având în vedere faptul că a procedat complet diferit pe un caz aproape identic, Teldrum.
Liviu Dragnea și alți oameni din conducerea Teldrum, dar și de la Consiliul Județean Teleorman, au fost trimiși în judecată de DNA în octombrie 2022 - deci anul trecut. Acest grup infracțional era acuzat de DNA că, prin inserarea cerinței ca metoda obligatorie de stabilizare a balastului să fie variantă la rece în situ, se asigura că firma Teldrum câștiga licitația. Adică au făcut un caiet de sarcini cu o cerință tehnică pe care numai o firmă o putea îndeplini. DNA a cercetat îndelung și a demonstrat, cu martori și dovezi, că erau înțeleși.
Este un caz copy-paste, xerox, ca practică judiciară, după ceea ce noi numim cazul BMW - Lucian Bode.
Unde vorbim de o limitare a concurenței, de o trucare de fapt a licitației, și atenție, nu o spun eu, nu o spune USR, o spune în mod oficial Ministerul Transporturilor.
Auditorii de la Ministerul Transporturilor, cel care trebuie să plătească fondurile europene, au analizat licitația și au constatat nereguli. Ministerul Transporturilor acesta de acum, condus de Grindeanu.
Ce spune acest raport de neconformitate? Spune așa: combinația acestor aspecte tehnice foarte specifice restrânge în mare măsură concurența. Deoarece, prin comparația vehiculelor similare cu cel ofertat de Automobile Bavaria, BMW seria 3, rezultă următoarele:
· Cerința din specificațiile tehnice cu privire la necesitatea unei cutii de viteze de 8+1 exclude un număr mare de vehicule de clasă similară. Sunt excluse Audi, Volkswagen, Mercedes și Porsche.
· Cerința privind ampatamentul - asta este înălțimea, exclude autovehicule precum Skoda Octavia, utilizat de alte forțe de poliție.
Cred că e foarte ușor de înțeles absurdul situației. Ce face Procurorul DNA în această cauză?
Procurorul DNA se face că cercetează un posibil abuz în serviciu, atenție, la funcționarii de execuție din Ministerul de Interne, nu la Bode, nu la șefii poliției. S-a făcut că cercetează dacă, printr-o magie, că tot vine Crăciunul, niște funcționari de execuție din Ministerul de Interne, au realizat un caiet de sarcini prin care putea să participe la licitație doar firma prietenului președintelui Iohannis. Că nu ar fi fost nimeni din conducere implicat.
Este stupid să crezi așa ceva și diferit de practica DNA.
Aduceți-vă aminte de cazul Trofeul Calității. Tot la DNA. Adrian Năstase s-a apărat spunând că au organizat unii de prin minister un concurs, Trofeul Calității, și el nu știa nimic. Și DNA, pe vremea lui Daniel Morar, a arătat cu martori că, de fapt, a fost un ordin politic de la șefia guvernului.
Dacă dumneavoastră credeți că niște funcționari simpli de execuție din Ministerul de Interne se apucă să trucheze o licitație la acest nivel, vorbim de 20 mil de euro, atunci credeți-l pe procurorul de caz.
Procurorul de caz nu a chemat niciun martor, nici măcar nu l-a întrebat de sănătate pe domnul Bode.
Problema este legată și se faptul că, voit sau nu, încadrarea faptei a fost eronată încă de la început. În realitate, este o fraudă cu fonduri europene, conform Ordonanței de Urgență 66/2011 care reglementează cazurile de nereguli cu fondurile europene.
Spune acolo care sunt indiciile de fraudă. Avem în acest caz cel mai flagrant indiciu, dacă ai un singur ofertant care oferă prețul maxim. În acest caz, niște funcționari simpli din Ministerul de Interne, asta vrea să credem procurorul de caz, au scos la licitație 98.006.046 de lei. Vine o firmă, care, printr-o magie uimitoare, oferă fix 98.006.046 de lei.
Dacă o altă firmă oferea un leu mai puțin, ar fi câștigat acea firmă. Doar că nu s-a întâmplat asta pentru că cerințele din caietul de sarcini le descalifica.
Nu s-a mai prezentat nimeni altcineva la licitație. Cum au știut? Asta ar fi trebuit să explice procurorii, cum știau că nu va veni altă firmă la licitație. Dar noi mai știm ceva: alte firme au întrebat Ministerul de Interne: sunteți siguri că vreți cutie de viteze 8+1, că e absurd. Au răspuns, da, numai așa vrem. Ministerul de Interne s-a organizat bine ca nu cumva firma legată de Klaus Iohannis să aibe emoții. Asta s-a întâmplat prin magie, zice procurorul de caz, fără legătură cu conducerea instituției, pe care nu a întrebat-o nimic.
Este un indiciu major de fraudă, care spune Ordonanța de Urgență 66/2011, trebuie să atragă o investigație din partea auditorilor, ceea ce s-a și întâmplat la Ministerul de Transport. Și apoi trebuie trimis la anchetatori, anchetatorii penali. Cine sunt aceștia, în cazul nostru? În cazul acesta este vorba de Parchetul European. Nu DNA.
Așteptăm, în 20 de zile, răspunsul domnului Voineag, procurorul-șef al DNA, care poate să întoarcă decizia procurorului de caz, după care vom merge la Curtea de Apel din București. Pe lege, cazul Bode - BMW nu se termină aici.
Pe lege avem dreptul să atacăm la Curtea de Apel din București și vom face asta pe fond și vom ataca la Curtea Europeană de Justiție pe procedură. Pentru că, repet, DNA-ul nu avea dreptul să cerceteze acest caz. Mai ales pe abuz în serviciu, când de fapt vorbim de o suspiciune de fraudă cu fonduri europene.
Prin cererea noastră vrem să întoarcă decizia de clasare, să redeschidă cazul și să constate că nu DNA-ul are jurisdicție și apoi să-l trimită la Parchetul European.
Această decizie ne va putea spune multe despre ce este astăzi DNA. Domnul Voineag trebuie să se decidă. Dacă face din DNA, această instituție pe care o respect, sunt oameni buni în această instituție, instituție scut pentru infractori sau dacă DNA este în continuare instituția pentru care au ieșit sute de mii de oameni în stradă.
Pentru că, de fapt, domnul Predoiu, ministrul de Interne actual, mai are o lună de zile pe procedură să ceară banii europeni pentru BMW-uri. Avem o puternică suspiciune că DNA-ul s-a grăbit să se autosesizeze și să închide acest caz ca să-i permită lui Predoiu să ceară acei bani europeni fără emoții, crezând că pune Parchetul European în fața faptului împlinit.
Domnul Voineag trebuie să decidă dacă acest slogan - Imparțialitate, Integritate, Eficiență – de pe pagina DNA mai este valabil în România.