Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a explicat motivele pentru care liberalii au votat noua lege a pensiilor, el arătând că, după ce iniţial în spaţiul public au fost prezentate date care arătau că majorările pensiilor nu vor fi sustenabile, calculele finale au arătat că impactul bugetar nu se ridică la acel nivel.
Ciucă a prezentat cifre optimiste care arată creştere economică şi o majorare a veniturilor la buget şi a PIB care să susţină aplicarea legii care prevede pensii majorate de două ori anul viitor.
„În tot acest proces prin care legea a ajuns să fie aprobată în Parlamentul României au fost o serie de discuţii care au fost generate de informaţii care nu au fost tocmai corecte la momentul difuzării lor. Una dintre aceste informaţii a fost că pensiile vor fi majorate cu 40%, or procentul de 40%, pe calculele discutate iniţial, ducea la alte sume. Noi ştiam că, în conformitate cu legile în vigoare, de la 1 ianuarie urmau să fie indexate pensiile cu indicele de inflaţie, adică 13,8% şi lucrul se întâmplă, banii erau deja prevăzuţi în proiectul de buget, şi noua lege a pensiilor urma să fie aplicată de la 1 septembrie.
Noua lege a pensiilor urmează să fie aplicată de la 1 septembrie 2024. Ca atare, valoarea, anvelopa pensiilor pentru anul 2024 nu putea să fie cu 40% mai mare în condiţiile în care legea se aplică de la 1 septembrie, deci pe ultimele patru luni de zile. Şi a mai apărut şi o valoare nominală discutată în spaţiul public de 55,6 miliarde de lei, care, de asemenea, a fost mult peste valoarea pe care noi o agreasem în discuţiile şi analizele din interiorul coaliţiei.
Şi atunci prima reacţie a fost: staţi, să vedem de unde sunt banii ăştia şi cum facem ca această lege să fie sustenabilă. În final, după ce ne-am clarificat şi am văzut că de la 1 septembrie până la finele anului valoarea nominală a aplicării legii este de 10 miliarde în anvelopa totală pentru anul 2024 discutăm de 25 de miliarde. Deci practic mai era nevoie de încă 10 miliarde”, a afirmat Nicolae Ciucă, joi seară, la Digi 24.
El a spus că, în realitate, creşterea pensiilor pentru anul 2024 nu va fi de 40%, ci de aproximativ 23 de procente.
El a prezentat calcule optimiste, care arată o creştere a economiei şi a valorii Produsului Intern Brut.
„De unde sunt aceşti bani? Din ceea ce ştiu, veniturile totale în anul 2023 sunt în sumă de 491 de miliarde. În anul 2024 valoarea este de 536 miliarde, deci rezultă un plus la veniturile totale la buget de 45 de miliarde. Ca atare, cele 10 miliarde vor fi din această sumă de 45 de miliarde. Problema apare în anul 2025 când discutăm e o valoare nominală (a bugetului pentru pensiile publice – n.r.) în tot anul de aproximativ 33,1, dacă reţin bine cifrele, miliarde de lei”, a spus Ciucă.
Întrebat de unde ar urma să vină banii pentru a acoperi aceste sume, liderul PNL a arătat că prognozele arată o creştere cu 3% a economiei în anul viitor, iar în anul 2025 este estimat un PIB în valoare nominală de 1.773 de miliarde de lei, mai mare cu 200 de miliarde de lei faţă de valoarea estimată a PIB-ului din 2024.
Din optimism s-a făcut și gaura din buget
Ciucă a recunoscut și că deficitul bugetar înregistrat de România anul acesta este cauzat de faptul că Ministerul Finanţelor Publice „a fost prea optimist” în construirea bugetului pentru anul în curs. El dă asigurări că anul viitor nu vot fi creşteri de taxe, spunând că acesta este „un angajament şi o discuţie pe care PNL a asumat-o şi cu premierul Ciolacu”.
„Partidul Naţional Liberal s-a angajat ca, indiferent ce se întâmplă, să nu creştem taxele anul viitor. Este un angajament şi o discuţie pe care am asumat-o şi cu premierul Marcel Ciolacu, am avut o discuţie foarte serioasă cu el, exprimând că anul viitor niciunul dintre partide, indiferent de ce linie politică este, nu poate să îşi permită să se întoarcă să vorbească cu mediul de afaceri după ce acum două luni de zile s-au luat nişte măsuri, unele dintre ele nici nu au intrat în aplicare, urmează ca de la 1 ianuarie să producă efecte, şi să ne trezim undeva la mijlocul anului că venim cu alte măsuri fiscale. Nu! Trebuie să ne chibzuim bugetul foarte bine de acum şi să ne creăm o rezervă, prin reducerea cheltuielilor bugetare, astfel încât să lăsăm mediul de afaceri să producă, mediul de afaceri este cel care astăzi alimentează cu venituri bugetul de stat, trebuie să spunem oamenilor realitatea”, a spus Ciucă.
El a explicat că supraevaluarea veniturilor la buget pentru anul în curs a fost făcută „la Ministerul de Finanţe”, Ciucă spunând, în acest context, că ministerul „a fost prea optimist”, iar „un ministru de Finanţe, dincolo de a fi un foarte bun chibzuitor, trebuie să fie foarte realist”.
„Cu toate aceste elemente de deficit pe care România trebuie, totuşi, să şi le îndeplinească, a fost o supraevaluare a veniturilor, odată cu supraevaluarea veniturilor s-a mers pe supraevaluarea cheltuielilor şi în felul acesta s-a dat peste cap. Bugetul se face la Ministerul de Finanţe, iar cel care trebuie să pună pe masa Guvernului bugetul este Ministerul de Finanţe. A fost prea optimist. Foarte optimist, iar un ministru de Finanţe, dincolo de a fi un foarte bun chibzuitor, trebuie să fie foarte realist”, a declarat Ciucă.
În ceea ce priveşte cota de impozitare, liderul liberal a arătat că una dintre „liniile roşii” ale liberalilor o reprezintă menţinerea cotelor de impozitare, dar şi a TVA.
„Noi nu suntem pregătiţi pentru o impozitare progresivă, pentru că în momentul de faţă nu există suportul tehnic pentru a putea să cumulăm toate veniturile la companii şi la persoane fizice”, a afirmat Ciucă.
Întrebat dacă acest sistem va fi păstrat şi după 2024, liderul liberal a răspuns: „Sigur că da!”.