Premierul Marcel Ciolacu a anunţat, sâmbătă seară, că Austria „şi-a flexibilizat poziţia” în ceea ce priveşte spaţiul Schengen şi este de acord cu ridicarea graniţelor aeriene pentru România. Iar liderul PNL, Nicolae Ciucă, spune că „decizia o așteptăm la consiliul extraordinar JAI organizat la finalul anului de președinția spaniolă la UE”.
„Am spart gheaţa! Austria şi-a flexibilizat poziţia în ceea ce priveşte spaţiul Schengen şi este de acord cu ridicarea graniţelor aeriene pentru România. Asta înseamnă că românii nu vor mai sta la cozi interminabile atunci când zboară în interiorul Uniunii Europene. Am făcut eforturi mari în ultimele luni să ajungem în acest punct şi le sunt recunoscător tuturor celor care au luptat pentru România”, a scris Ciolacu pe Facebook.
El a precizat că ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, are mandat să se vadă cu omologul austriac şi să ducă negocierile la bun sfârşit.
„După ani de zile de aşteptări, vom realiza împreună şi acest vis! România merită în Schengen!", a adăugat premierul.
Și presa austriacă scrie că autoritățile de la Viena au făcut o ofertă „interesantă” României și Bulgariei: „Air Schengen”, ceea ce ar însemna că pasagerii din România și Bulgaria nu vor mai fi nevoiți să treacă prin controlul pașapoartelor atunci când zboară în interiorul UE.
„Ministrul de interne Gerhard Karner dă dovadă de luni de zile de duritate în ceea ce privește aderarea Bulgariei și României la spațiul Schengen. Acum, însă, el a făcut o ofertă interesantă”, scrie krone.at, citat de Mediafax.
Negocierile urmează să aibă loc marți în Slovenia, susțin ziariștii austrieci.
De altfel, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a declarat că acceptul Austriei pentru intrarea României în Schengen cu graniţele aeriene a venit deocamdată printr-o declaraţie de presă, care nu reprezintă o poziţie oficială, şi va lua act de această poziţie în două zile, la Forumul Salzburg din Slovenia, unde se va întâlni cu omologul său austriac Gerhard Karner.
Ministrul a precizat că declaraţia Austriei nu a fost surprinzătoare, iar principala ei importanţă politică este că, în sfârşit, există o schimbare de poziţie a Vienei pe acest subiect, urmând ca de acum înainte discuţiile să continue pe o zonă tehnică.
În schimb, Viena ar cere creșterea operațiunilor Frontex în Bulgaria, sporirea controalelor la frontiere și primirea solicitanților de azil din Austria, în special afgani și sirieni.
Ciucă: Decizia o așteptăm la consiliul extraordinar JAI organizat la finalul anului de președinția spaniolă la UE
Decizia o așteptăm la consiliul extraordinar JAI organizat la finalul anului de președinția spaniolă la UE, a declarat și președintele PNL Nicolae Ciucă, tot într-o postare pe Facebook.
„Ceea ce a făcut ministrul Karner a fost o declarație publică încurajatoare în care a pus și unele condiții care se vor discuta și analiza în perioada următoare. Decizia o așteptăm la consiliul extraordinar JAI organizat la finalul anului de președinția spaniolă la UE. Madridul a dovedit implicare în identificarea unor soluții constructive într-o optică europeană”, susține Nicolae Ciucă.
El atrage atenția și că, în ciuda schimbării poziției Austriei, mai trebuie obținut și votul Olandei, care deocamdată nu a dat niciun semn că și-ar flexibiliza poziția.
„Până la posibila decizie în ceea ce privește Schengen apreciem deschiderea colegilor de la Viena. Așteptăm să vedem și rezultatul votului olandez și rezultatele discuțiilor cheie ale miniștrilor de interne prezenți în Slovenia luni 11 Decembrie. Există o dinamică cu un ton mai pozitiv dar care deocamdată rămâne în chenarul prudenței și al negocierilor”, încheie Nicolae Ciucă.
Tomac: Este dreptul nostru să fim în Schengen, nu să fim discriminaţi şi umiliţi în mod absurd
Pe de altă parte, europarlamentarul Eugen Tomac afirmă că anunţul premierului Marcel Ciolacu privind ”flexibilizarea” poziţiei Austriei în ceea ce priveşte Spaţiul Schengen trebuie privit ”cu multă rezervă”.
”Anunţul festivist al premierului Ciolacu trebuie privit cu multă rezervă. Premierul este în campanie de comunicare, să nu zic electorală, şi a vrut să anunţe ceva în plus faţă de preşedintele Iohannis, care tace şi nu are curaj să bată cu pumnul masa Consiliului European, unde trebuie dus dosarul Schengen”, a afirmat Eugen Tomac, duminică, într-o postare pe Facebook.
El a explicat că subiectul extinderii Spaţiului Schengen este o problemă europeană.
”Subiectul extinderii spaţiului Schengen nu mai este o problemă între România şi Austria, este o problemă europeană, acolo trebuie tranşat acest blocaj în spiritul tratatelor Uniunii Europene şi al acordului Schengen. Nicio ţară din Europa nu a fost pusă într-o situaţie atât de umilitoare precum suntem noi şi vecinii bulgari trataţi”, mai spune europarlamentarul.
Potrivit acestuia, Austria a intrat în Uniunea Europeană în 1997 şi a fost primită în Schengen în 1999, iar Ungaria a intrat în Uniunea Europeană în 2004 şi a fost integrată deplin în Schengen în 2008. Croaţia a fost primită în Uniunea Europeană în 2013 şi are libera circulaţie deplină atât aeriană, terestră, cât şi maritimă începând cu 1 ianuarie 2023.
”Noi aşteptăm de 16 ani şi negociem doar când există presiune publică, pe care o exercită românii uimiţi de obrăznicia cu care unele state dispreţuiesc regulile Uniunii Europene.
Austria nu face nicio favoare României dacă îşi schimbă poziţia şi renunţă la aceste condiţii absurde. Este dreptul nostru să fim în Schengen şi trebuie să fim trataţi ca cetăţeni europeni, nu discriminaţi şi umiliţi în mod absurd.
Prin urmare, orice anunţ exagerat, care nu este confirmat de o agendă clară, nu face decât să întărească în mod gratuit euroscepticismul românesc, iar de aşa ceva nu avem nevoie”, subliniază Eugen Tomac.
Cioloș: Nu sărim în sus de bucurie pentru „osciorul” austriac atunci cand vorbim de dreptul nostru european
Și fostul premier Dacian Cioloş, actual europarlamentar, afirmă că premierul Marcel Ciolacu ”se bate cu pumnii-n piept pentru negocierea «flexibilizării» poziţiei Austriei pe Schengen” şi ”se laudă cu eforturile care s-au făcut ca românii să primească jumătate din dreptul pe care îl au”. ”Da, este un început bun această veste, dar nu avem de ce să fim fericiţi că acceptăm mila”, consideră Cioloş.
”Văd că premierul Ciolacu se bate cu pumnii-n piept pentru negocierea «flexibilizării» poziţiei Austriei pe Schengen. Se laudă cu eforturile care s-au făcut ca românii să primească jumătate din dreptul pe care îl au. Eu aş vrea să ştiu care a fost negocierea pentru aderarea completă la Schengen.
Şi când va avea loc etapa a doua, cu frontierele terestre? Pentru că marile pierderi de timp, bani şi nervi la graniţe sunt la frontierele terestre nu la cele aeriene”, a declarat Dacian Cioloş, duminică, într-o postare pe Facebook.
El a subliniat că responsabilitatea autorităților de la București este să obțină un calendar precis pentru întregul proces de aderare.
”Da, este un început bun această veste, dar nu avem de ce să fim fericiţi că acceptăm mila, nu sărim în sus de bucurie pentru «osciorul» austriac atunci cand vorbim de dreptul nostru european. Responsabilitatea guvernului şi a preşedintelui este să obţină un calendar precis pentru întregul proces de aderare”, a punctat fostul premier.