Președintele Consiliului European Charles Michel, care se află luni la București, i-a asigurat pe români că el crede cu tărie că locul țării noastre este în Spațiul Schengen și că ne înțelege dezamăgirea că aderarea nu s-a produs încă.
„În primul rând, sunt convins că UE e mai sigură dacă România ar intra în Spaţiul Schengen. Este clar pentru mine că România a îndeplinit toate obligaţiile necesare pentru a adera şi sper că se va găsi o soluţie şi o să fac tot ce pot pentru a obţine această decizie cât mai curând, este un obiectiv comun al nostru în 2023.
Eu înțeleg această dezamăgire a cetățenilor, aș vrea să pot să le spun românilor că există sprijin european ca România să adere la Spaţiul Schengen cât mai curând posibil. (…) Vă puteţi baza pe mine, pe președintele dvs. Toți oamenii din România ar trebui să știe că o să fac tot posibilul”, a declarat Michel, într-o conferință comună cu Klaus Iohannis la Cotroceni.
Nicio dată certă
Referitor la posibila dată, având în vedere că autoritățile din Bulgaria vorbeau de octombrie 2023, Iohannis s-a ferit să o confirme, dar a insistat că ambiția lui e ca aderarea să aibă loc anul acesta.
„Nu există nicio asumare concretă a vreunei date din iunie sau din octombrie, sau din altă parte, însă ambiția mea și a noastră este să finalizăm acest proces în cursul acestui an cu succes pentru România, în varianta cea mai bună și pentru Bulgaria, desigur.
Nouă ne convine cel mai bine să intrăm împreună în spațiul Schengen.
Problema este mult mai mult decât o problemă a României sau a Austriei, sau a unor funcționari din Bruxelles. Este o problemă a Uniunii Europene să rezolvăm această chestiune. Schengen este o emblemă a Uniunii Europene, este vorba despre libertatea de circulație a cetățenilor europeni. Și faptul că pe 8 decembrie nu s-a reușit un vot este o palmă dată Uniunii Europene și aspirațiilor de liberă mișcare a cetățenilor europeni”, a răspuns și Klaus Iohannis.
Pe Iohannis îl îngrijorează euroscepticismul, dar îl înțelege
Jurnaliștii i-au întrebat pe cei doi și cum văd rezultatele sondajelor din ultima perioadă, care arată că euroscepticismul este în creștere în România.
Președintele Consiliului European a enumerat numeroasele crize cu care lumea s-a confruntat în ultimii 3 ani, de la criza climatică, la pandemia de Covid-19 și valul de crize generate de războiul Rusiei în Ucraina.
„Am reușit să avem o abordare comună, integrată, în gestionarea acestor situații, dar la început probabil că unii oameni au crezut că nu acționăm destul de rapid”, a spus Michel, care a admis că, în cazul românilor, s-a adăugat și dezamăgirea privind ratarea aderării la Schengen.
„Este, poate, și o dezamăgire că nu au intrat încă în spațiul Schengen și trebuie să luăm o decizie cât mai rapidă privind aderarea. Lucrăm constant să le explicăm cetățenilor că ce facem noi este în interesul lor”, a conchis Charles Michel.
"E de înțeles că unii români își pierd puțin răbdarea"
Ceva mai tranșant a fost în răspuns președintele Iohannis, care s-a arătat îngrijorat, dar, în același timp, a spus că-i înțelege pe românii care și-au pierdut răbdarea.
„Ne îngrijorează. Mă îngrijorează, pot să spun din partea mea. Și este o evoluție care are câteva explicații obiective și trebuie să le vedem. Da, și eșecul intrării în Schengen este una din cauze, n-are rost să căutăm altă formulare. Nu cred este determinantă, dar a contribuit. Războiul de la granița noastră cu siguranță este un factor extrem de important. Criza energetică și inflația aferentă cu siguranță sunt factori foarte importanți.
Românii au așteptat soluții mai rapide, mai concrete și mai cuprinzătoare. Uniunea Europeană s-a străduit. Împreună, în toate Consiliile, am discutat chestiunile, am venit cu soluții, dar trebuie să vedem lucrurile așa cum sunt. Dacă e război la graniță, dacă este criză peste criză și mai vine și un refuz cum a fost cel pe Schengen, credem că este de înțeles că, cel puțin temporar, unii români își pierd puțin răbdarea.
Dar sunt convins că, pe măsură ce aceste chestiuni se rezolvă, vom reveni la optimismul și la încrederea față de UE, fiindcă românii sunt proeuropeni, sunt pro-Uniunea Europeană, o știm și ne bazăm pe asta. Și cum România are o singură direcție clară, cea europeană, este probabil și datoria noastră, a politicienilor din România, să le explicăm oamenilor mai mult și mai bine ce facem în UE, ce face UE și cum abordăm toate problemele cu care se confruntă oamenii”, a răspuns șeful statului.
