Rusia a obținut ce a vrut. Este un succes enorm – dacă Simion va fi ales, agenții săi de influență vor ocupa poziții cheie în structurile puterii și mulți dintre susținătorii Rusiei, care încă se mențin discreți, vor ieși în public.
Istoricul Oliver Jens Schmitt, cel care a avertizat de-a lungul timpului asupra ascensiunii extremismului în România și asupra profitului scos de Rusia, spune, într-un interviu la cald pentru spotmedia.ro, că România e într-un moment extrem de vulnerabil: cea mai slabă verigă din flancul estic al NATO, destabilizată politic și cu o victorie de etapă a candidatului George Simion.
Dar Simion nu ar fi ajuns aici, argumentează Oliver Jens Schmitt, fără concursul instituțiilor, al PSD și unor instituții în care românii au încredere - BOR și Academia Română.
Oliver Jens Schmitt este profesor de istorie sud-est-europeană la Universitatea din Viena. Este autorul volumului Corneliu Zelea Codreanu. Ascensiunea şi căderea „Căpitanului“.
În comparație cu scrutinul prezidențial din noiembrie 2024, când expresia folosită a fost a aceea a unui candidat trecut pe sub radar, acum campania lui George Simion și creșterea în sondaje au fost în prim-plan. Considerați ca este un eșec al autorităților române, al partidelor pro-democratice sau un moment social care devenise inevitabil?
Ascensiunea lui George Simion a putut fi urmărită de-a lungul anilor. Ea nu ar fi fost posibilă fără sprijinul sistemului pe care el pretinde că îl combate. Între timp, a devenit clar că tocmai în instituțiile în care mulți români au încredere deosebită, adică armata, BOR și Academia Română, ultranaționalismul antioccidental și iliberal are numeroși adepți.
PSD a jucat, de asemenea, un rol important în ascensiunea lui Simion, sprijinindu-l în secret – acum știm că i-a acordat voturi încă din primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024. Ultranaționalismul ortodoxist a fost, pe de o parte, susținut activ de reprezentanții instituțiilor menționate de-a lungul anilor, iar pe de altă parte, a fost tolerat de justiție și forțele de securitate.
Succesul lui Simion nu este nici întâmplător, nici a venit peste noapte; este rezultatul unei evoluții sistematice, strâns legată de instituții importante ale statului și de sistemul tradițional de partide, în care, cu puține excepții, s-au cultivat antioccidentalismul, naționalismul și politizarea ortodoxiei. Terenul pentru succesul electoral actual al lui Simion a fost pregătit în mod sistematic.
Care au fost erorile, după anularea scrutinului prezidențial precedent, care au adus România în acest punct de cotitură, primul de acest calibru după căderea comunismului?
Pe de o parte, este vorba de evoluții pe termen lung, așa cum tocmai le-am descris. În perioada de după luna noiembrie, nu s-a reușit să se transmită gravitatea situației. Aici, USR trebuie să-și asume o responsabilitate specială. Este singurul partid pro-occidental credibil. Faptul că s-a remarcat mai ales prin lupte interne pentru putere trebuie considerat un eșec politic.
Același lucru este valabil și pentru PNL, care a preferat să rămână în cartelul de putere cu PSD, decât să-l propună candidat pe Ilie Bolojan, unul dintre puținii politicieni credibili și energici din țară.
Faptul că partidele de guvernământ l-au propus pe Crin Antonescu arată cât de puțin le-a păsat să salveze țara de la alunecarea într-o zonă geostrategică gri și cât de puțin interes au pentru un președinte puternic, care să conducă România cu credibilitate și competență într-o situație internațională foarte periculoasă. De asemenea, nu s-a reușit să se opună cu nimic campaniei Tik-Tok a extremei drepte.
Singurul aspect pozitiv care trebuie subliniat este performanța mass-media critice – aceasta a trăit un moment de glorie, iar fără munca ei, extremiștii ar fi și mai puternici. Astăzi, aceste media online reprezintă spiritul european al României și înlocuiesc în mare măsură opoziția critică.
Cu toate că anularea alegerilor trecute a avut drept cauză manipularea procesului electoral și de către Rusia, numită ca atare într-unul dintre rapoartele desecretizate de CSAT, despre ea și pericolul influenței rusești s-a vorbit puțin în campanie. S-a retras Rusia, nu mai joacă la București sau, din contră, a devenit un zgomot de fond?
Rusia a obținut ceea ce voia. Cel mai important stat NATO din Europa de Sud-Est, unul dintre principalii susținători ai Ucrainei, este destabilizat pe plan intern, societatea este dezorientată și nesigură. Este un succes enorm. Dacă Simion va fi ales, agenții săi de influență vor ocupa poziții cheie în structurile puterii. Atunci, mulți dintre susținătorii Rusiei, care încă se mențin discreți, vor ieși în public.
Cum va proceda Moscova în continuare în ceea ce privește România? Am devenit o țintă mai importantă?
Nicio țară de pe flancul estic al NATO nu este atât de slabă ca România. Finlanda, statele baltice și Polonia formează un bloc de țări stabile din punct de vedere mental și pregătite să se apere. Aici, Rusia nu poate destabiliza situația din interior. În România, însă, situația este gravă.
Dacă Crin Antonescu ar deveni președinte, Rusia ar avea de-a face cu un adversar slab. Elena Lasconi ar intra atunci în istorie ca politicianul care, din motive personale, a slăbit tabăra pro-europeană într-un moment decisiv. Cu Antonescu, s-ar continua o evoluție observabilă de multă vreme: declarații de susținere a UE și NATO, dar, în realitate, România se îndepărtează tot mai mult într-o zonă geopolitic gri.