Profesorul Alexandru Gussi vorbeşte despre suveranism, naționalism, criza reprezentativității în democrații și beneficiile apartenenței la entități precum UE și NATO.
Este „suveranismul”, așa cum este folosit ca termen mai ales în România, un simplu înlocuitor, un sinonim, pentru naționalism? Un rebranding, să zicem, pentru a scăpa de imaginea mai proastă a termenului înlocuit? Sau este, efectiv, ceva separat, semantic și ideologic?
Alexandru Gussi: Cele două concepte sunt distincte, chiar dacă definesc identități politice care în acest moment par că se suprapun. Naționalismul nu are nevoie de rebranduire în actualul context: sună prost pentru adversari, dar bine pentru adepți.
Într-o lume de bule mediatice și virtuale, fiecare se simte valorizat în zona lui. Suveranismul are calitatea de a reconcilia naționalismul definit prin exacerbarea atașamentului față de o unică națiune cu o realitate de la nivelul Europei, astfel partidele naționaliste sunt parte ale unei mișcări din ce în ce mai puternice care se opune cedării de putere către instituțiile UE.
Citeşte informaţiile integral in articolul publicat de ŞtirileProTV.ro