Agenţia France Presse şi Financial Times dedică articole ample alegerilor prezidenţiale din România.
AFP scrie că ţara noastră se află în faţa unui duel prezidenţial sub forma unui referendum privind viitorul Europei.
Iar jurnalistul Alec Russell, editor de politică externă la FT, vorbeşte despre „A doua revoluţie a României” şi arată că implicaţiile sunt cele mai grave pentru ţara noastră, însă ar putea exista consecinţe îngrijorătoare şi pentru UE.
- Iohannis a desecretizat documentele din CSAT. Ce aflăm din documentele secrete despre Călin Georgescu
- 5 rapoarte ale serviciilor de informații indică amploarea implicării Rusiei în procesul electoral din România și cine se află în spatele lui Călin Georgescu
- Și Cristian Diaconescu o susține pe Lasconi și vine cu o variantă extremă: Poate activa NATO articolele 4 și 5 pentru apărarea României?
AFP: Alegeri ca un referendum pentru UE
A rămâne pe calea proeuropeană sau a face un salt în necunoscut: România ar putea alege duminică primul său preşedinte de extremă dreapta, o alegere crucială pentru viitorul acestui stat membru al UE şi al NATO, vecin cu Ucraina, scrie AFP.
În faţa candidatului naţionalist Călin Georgescu, un fost înalt funcţionar public în vârstă de 62 de ani, care a luat prin surprindere pe toată lumea ajungând pe primul loc în primul tur, se află Elena Lasconi, primarul de centru-dreapta al unui orăşel, cu zece ani mai tânără decât el.
În încercarea de a infirma previziunile, această jurnalistă devenită politician, care a mers să se roage la mănăstirea „democraţiei”, insistă asupra mizei alegerilor.
Este vorba de o "bătălie existenţială", spune ea: "o confruntare" între cei care vor să "păstreze democraţia tânără a României", născută în urma revoluţiei din 1989, şi cei care vor să "revină în sfera de influenţă rusă".
Ţara est-europeană traversează o perioadă agitată, cu o succesiune de alegeri, renumărări, temeri că scrutinul ar putea fi anulat, acuzaţii de interferenţă rusă şi suspiciuni de tratament dezechilibrat al candidaţilor de către aplicaţia TikTok, reţeaua preferată a lui Georgescu.
Reacţionând la declasificarea, miercuri, a unor documente care indicau rolul platformei în campanie, premierul social-democrat demisionar Marcel Ciolacu i-a acordat Elenei Lasconi sprijinul său, după cel deja acordat de liberali.
Cu toate acestea, acest lucru nu a fost suficient. Sondajele realizate înainte de acest anunţ o plasau la 42%, mult în urma rivalului său (58%), estimări care trebuie totuşi citite cu precauţie.
Acuzat de detractorii săi că ar fi pro-rus, Călin Georgescu evită acum să răspundă la întrebări despre părerea sa despre Vladimir Putin, pentru care şi-a manifestat admiraţia în trecut.
Critic al UE şi al NATO, el spune că nu vrea să iasă din aceste organisme, ci vrea să "repună România pe harta lumii” şi se opune ajutorului militar acordat Ucrainei, declarându-se inspirat de idolul său Donald Trump.
- Călin Georgescu a vorbit cu Reuters: Taie orice ajutor pentru Ucraina și nu va respecta angajamentele NATO. „Preocuparea poporului român este să fie fericit”
- Călin Georgescu spune că s-a întâlnit de două ori cu Alexandr Dughin, supranumit ideologul lui Putin
În una dintre cele mai sărace ţări din UE, retorica sa naţionalistă mistică a atins o coardă sensibilă pe reţelele sociale.
Dar provoacă îngrijorare pe continent. Teama: că acest stat, care a devenit strategic de la începutul războiului din Ucraina, ar putea să se alăture blocului dreptei dure şi să submineze unitatea europeană în faţa Rusiei.
"Turul al doilea este văzut ca un referendum asupra viitoarei direcţii a politicii externe a ţării", a declarat pentru AFP Marius Ghincea, politolog la ETH Zurich.
Dacă România este astăzi "o ţară fiabilă şi previzibilă pentru Occidentul liberal, o victorie a lui Călin Georgescu ar alinia ţara cu Ungaria şi Slovacia", ai căror lideri Viktor Orban şi Robert Fico "caută să limiteze influenţa supranaţională a Uniunii Europene".
Scrutinul este urmărit îndeaproape la Bruxelles, dar şi în Republica Moldova vecină, unde Maia Sandu, lidera ţării şi deţinătoare a unui paşaport românesc, a transmis un mesaj video în care face apel la "o Românie puternică, europeană şi liberă".
În Georgia, unde manifestaţiile continuă, şeful de stat pro-occidental Salome Zurabişvili i-a adresat Elenei Lasconi speranţa de victorie.
Preşedintele României ocupă o funcţie esenţialmente ceremonială, dar are o autoritate morală şi o influenţă importante în politica externă.
El joacă, de asemenea, un rol-cheie în formarea guvernului, complicată de un parlament fragmentat, fără o majoritate clară în urma alegerilor legislative de duminica trecută.
De la căderea comunismului încoace, România nu a mai cunoscut o asemenea evoluţie, alimentată de furia unei mari părţi a celor 19 milioane de locuitori faţă de dificultăţile economice, războiul de dincolo de graniţă şi o clasă politică tradiţională considerată arogantă şi depăşită.
Într-un apel comun lansat miercuri seara, patru partide pro-europene cu majoritate absolută în Parlament au semnat un acord pentru formarea unui viitor guvern de "unitate naţională", făcând apel la cetăţeni să respingă duminică "izolaţionismul, extremismul şi populismul".
- PSD, PNL, USR, UDMR și minoritățile formează o coaliție pentru stabilitate și modernizare
- Ciolacu o susține oficial pe Lasconi, după desecretizarea documentelor din CSAT
Financial Times: A doua revoluţie a României
Jurnalistul Alec Russell, editor de politică externă la Financial Times, scrie un articol de opinie intitulat „A doua revoluţie a României”, în care arată că implicaţiile sunt cele mai grave pentru România şi ar putea exista consecinţe îngrijorătoare şi pentru UE.
În primele luni tulburi după ce România şi-a răsturnat şi executat dictatorul comunist în 1989, opozanţii clicii de apropiaţi ai partidului care preluaseră puterea cutreierau străzile Bucureştiului scandând „singura soluţie - altă revoluţie”. Erau puţini şi zdrenţuiţi. Dorinţa lor nu s-a îndeplinit niciodată. Dar societatea care fusese pusă în genunchi spre sfârşitul sumbrei guvernări a lui Nicolae Ceauşescu s-a angajat curând, deşi lent, în deschiderea şi reformarea instituţiilor pentru a adera mai întâi la NATO şi apoi la UE.
35 de ani mai târziu, se desfăşoară un fel de a doua revoluţie. Implicaţiile sunt cele mai grave pentru România şi pentru cele două partide centriste care au guvernat pe rând şi adesea cu prea multă îngăduinţă, dar există consecinţe îngrijorătoare şi pentru UE, scrie Financial Times (FT).
Un ultranaţionalist carismatic care l-a lăudat pe rusul Vladimir Putin şi se opune acordării de noi ajutoare Ucrainei, care s-a dezlănţuit împotriva NATO, a UE şi a corporaţiilor multinaţionale, a ieşit de pe margine pentru a prelua conducerea în sondaje înaintea votului de duminică pentru preşedinţie.
Călin Georgescu, 62 de ani, a folosit multe dintre trăsăturile şi tacticile recentului val de populism naţionalist din întreaga lume. El a postat pe TikTok imagini cvasi-mistice cu el călare pe un cal alb, cu slabe ecouri ale eroilor din legendarele zile de glorie ale ţării sale din Evul Mediu, notează FT. El îşi acoperă retorica cu un limbaj mesianic, invocându-l pe Dumnezeu şi, implicit, misticismul Bisericii Ortodoxe Române, care încă are o influenţă asupra unor părţi ale populaţiei, adaugă cotidianul financiar britanic.
Adversarii lui Georgescu au profitat de laudele sale din trecut pentru liderii fascişti ai României din anii 1930 şi începutul anilor 1940. Ei sunt „eroi naţionali”, a spus cândva Georgescu. Sentimentul că fantomele anilor 1930 au fost răscolite i-a indignat pe moderaţi, însă concentrarea lui Georgescu asupra trecutului recent este cea care a aprins acest foc de paie.
Pentru majoritatea susţinătorilor săi, ceea ce rezonează este mesajul său anti-sistem, împotriva deciziilor UE, a vaccinărilor - România a avut una dintre cele mai scăzute rate de vaccinare Covid din UE - şi a corupţiei elitelor, menţionează FT.
De-a lungul celor trei decenii şi jumătate, foştii comunişti care au condus iniţial ţara s-au transformat într-un partid social-democrat care prezidează un guvern adesea implicat în scandaluri de corupţie. Din când în când, aceştia au fost eliminaţi la urne de un partid de centru-dreapta, care a avut, de asemenea, un palmares oarecum plin de probleme.
„Există multă nemulţumire şi tensiuni acumulate în societate”, a declarat Mircea Geoană, secretar general adjunct al NATO până în septembrie, care a candidat ca independent în primul tur al alegerilor prezidenţiale. „Cele două partide mari nu reuşeau să ofere rezultate. Există o impresie de corupţie, oboseală şi mare eşec”, a spus Geoană, citat de FT.
Geoană, care a fost ministru de Externe şi lider al Partidului Social Democrat (PSD) în anii 2000 şi 2010, l-a cunoscut pe Georgescu când acesta din urmă era unul dintre consilierii săi. El părea atunci pro-occidental, înainte de a aluneca spre extremă şi de a îmbrăţişa un discurs ultranaţionalist.
În calea lui Georgescu se află un novice, Elena Lasconi, care, la fel ca Georgescu, a ajuns în mod neaşteptat în turul al doilea cu 19,2 % din voturi, faţă de 22,9%. Sondajele de opinie sugerează că el este în frunte, deşi sunt considerate nesigure şi mult depinde de cum votează susţinătorii PSD. Ceea ce este clar este că el a construit o coaliţie largă a celor dezamăgiţi, inclusiv a multor români care lucrează în alte părţi ale UE.
„Mulţi români au sentimentul că sunt cetăţeni de mâna a doua în străinătate, inclusiv antreprenorii şi elita educată”, spune Geoană. „Ei au sentimentul că România nu este tratată cu respect. Aşa atrage Georgescu cu mitologia sa naţionalistă, creând un personaj din manualul lui Putin, înotând într-un lac îngheţat şi călărind un cal”, a explicat Geoană.
Georgescu l-a lăudat pe Putin ca fiind „un om care îşi iubeşte ţara”, menţionează FT.
Dacă va fi ales, el se va alătura liderilor Ungariei şi Slovaciei ca fiind critici faţă de o mare parte a agendei UE, inclusiv, în cazul său, faţă de tranziţia ecologică şi faţă de sprijinul acordat de blocul comunitar Ucrainei.
Dar România a privit întotdeauna spre Vest, nu spre Est, şi, spre deosebire de fostele republici sovietice, precum Moldova şi Georgia, nu are o minoritate rusofonă şi nici legături istorice cu Moscova, observă FT, reamintind că în timpul Războiului Rece România s-a despărţit de Moscova.
„Impresia mea este că Georgescu însuşi nu este pro-Rusia”, spune Cristian Pîrvulescu, profesor de ştiinţe politice. „Susţinătorii săi sunt naţionalişti, nu pro-ruşi, dar nici pro-ucraineni”, adaugă analistul.
Un ecou mai clar al Moldovei, unde Moscova a sprijinit partide politice pro-ruse, ar putea fi finanţarea campaniei TikTok a lui Georgescu. CSAT a declarat miercuri că România a fost vizată de „atacuri ruseşti hibride agresive” în alegeri şi a pus la îndoială sursa de finanţare a campaniei lui Georgescu, având în vedere că acesta a declarat că nu a cheltuit nimic, menţionează FT.
„Este începutul unui nou ciclu al istoriei”, constată Geoană cu regret. „Nu am acordat suficientă atenţie punctului de vedere al omului de rând”, adaugă el. Este un mesaj care a rezonat în acest an în partidele învinse din întreaga lume, conchide FT.