Șase partide au împărțit anul acesta 227 de milioane de lei din banii alocați de la bugetul de stat pentru subvenții. Cea mai mare parte a banilor s-a cheltuit pentru presă și propagandă, iar AUR a înregistrat cea mai mare creștere a cheltuielilor din subvenții.
Nici 2023 nu a adus o îmbunătățire semnificativă privind transparența cheltuielilor partidelor politice realizate din bani publici sau mai multă responsabilitate din partea partidelor în această direcție. Contractele pentru presă sunt la fel de netransparente, iar singurele detalii care apar în public se regăsesc într-un număr relativ mic de articole scrise de publicații online, subliniază raportul „Subvențiile partidelor politice în 2023”, întocmit de Expert Forum (EFOR).
Documentul prezintă cheltuielile partidelor din ianuarie până la finele lunii octombrie, întrucât doar datele din această perioadă sunt disponibile.
Bugetul aprobat pentru 2023 era de 258 de milioane de lei, din care 227 de milioane au fost transferate către șase partide.
Plățile către PMP au fost suspendate, iar Pro România transferă toți banii către un executor judecătoresc, în urma unei decizii a instanței, pentru a achita contravaloarea unor contracte pentru materiale promoționale.
Iată cum au fost alocați banii de la buget pentru partide în ultimii ani:
AUR s-a apucat de cheltuit
Majoritatea partidelor au cheltuit mai mult decât au primit. Asta pentru că partidele pot cheltui bani și din subvențiile economisite.
Doar PSD și PNL s-au menținut în limitele fondurilor primite, iar cea mai mare creștere este vizibilă la AUR, care în anii trecuți nu cheltuise bani din subvenții pentru activități ale partidului.
Partidele care au cheltuit cel mai mult în primele zece luni ale anului au fost PSD, care a alocat 46,7 milioane de lei (67% din banii cheltuiți până în octombrie), PNL - 37,7 milioane de lei (65%) și USR - 11,9 milioane de lei (33%).
PSD a continuat cheltuielile chiar și în lunile de vară, spre deosebire de anii trecuți, menționează raportul.
Spre deosebire de anii anteriori în care AUR nu a utilizat banii primiți din subvenții, în anul 2023 formațiunea a investit și în promovare. AUR a cheltuit 1,04 milioane de lei (4%).
Și PMP a cheltuit tot un milion de lei pentru această categorie, adică 24% din fondurile cheltuite.
În privința sondajelor de opinie, în 2023 suma alocată s-a dublat față de anul trecut: în 2022 partidele au plătit 7 milioane de lei, în timp ce în 2023 au alocat în acest scop 15 milioane de lei. În 2020 partidele au dat doar două milioane de lei pe sondaje.
AUR și PNL au plătit cel mai mult pentru sondaje.
În total, partidele au cheltuit 198 de milioane de lei până la sfârșitul lunii octombrie.
Cele mai mari cheltuieli ale partidelor
- Presă și propagandă – 98 milioane de lei (49% din totalul cheltuielilor);
- Personal – 18 milioane de lei (9%) ;
- Sondaje de opinie – 15 milioane de lei (8%);
- Consultanță politică – 14 milioane de lei (7%);
- Bunuri mobile și imobile / activități de natură politică (6%).
Datele arată că prioritatea partidelor nu este neapărat dezvoltarea organizației, ci mai degrabă crearea unei imagini pozitive înainte de anul electoral 2024, arată EFOR.
Partidele pompează mai mulți bani în presă și propagandă
Comparând sumele cheltuite pentru presă și propagandă, se remarcă o creștere constantă în ultimii trei ani.
Iată evoluția acestor cheltuieli:
- 62 milioane de lei în 2021;
- 100 milioane de lei în 2022;
- 98 de milioane de lei în primele 10 luni din 2023.
E de așteptat, așadar, ca anul acesta cheltuielile să fie mai mari decât în anii precedenți.
Această evoluție ascendentă denotă că partidele investesc din ce în ce mai mult în promovarea imaginii odată cu apropierea alegerilor.
Partidele vor primi mai mulți bani în 2024
Cu toate acestea, cadrul legislativ rămâne problematic, întrucât publicitatea politică nu este marcată și deci cetățenii nu sunt informați cu privire la materialele care sunt comandate.
Acest fenomen poate avea efecte negative asupra competiției electorale și accesului la informații reale din surse care nu sunt finanțate de partide, subliniază raportul.
Potrivit EFOR, care a publicat constant rapoarte legate de cheltuielile partidelor, un proiect de lege care ar fi transparentizat materialele de promovare politică și ar fi obligat partidele să raporteze constant cu privire la destinația banilor s-a blocat în Camera Deputaților și are mici șanse să treacă înaintea anului electoral 2024.
Deși s-a ajuns la un consens cu privire la aprobarea Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului privind transparența și vizarea unui public-țintă în publicitatea politică, regulile privind transparența publicității politice nu vor intra în vigoare prea curând.
Bugetul pentru subvenții pentru partide în 2024 este de 314 milioane de lei, cu o treime mai mare decât cel din acest an. Însă este posibil ca subvențiile să crească în ani electorali, iar orice suplimentare nu poate să conducă decât la consolidarea monopolului politic de către un număr mic de partide și reducerea competiției la alegeri, arată EFOR.
Raportul include și câteva recomandări pentru îmbunătățirea sistemului de subvenționare de la buget a partidelor:
Pentru Parlament:
- Dezbaterea într-un mod judicios și transparent a proiectului de lege care modifică Legea 334/2006 (proiectul AEP, preluat de PSD). În mod specific, legea ar trebui să prevadă marcarea publicității politice și raportarea contractelor în mod public.
- Reducerea limitelor pentru alocarea de fonduri din Legea 334/2006 și reducerea sumelor alocate și plătite anual partidelor politice.
- Impunerea unui sistem mai previzibil și mai stabil de bugetare a subvențiilor, care să nu conducă la variații mari de la un an la altul.Stabilirea unor limite clare ale atribuțiilor AEP de a gestiona alocarea subvențiilor de stat. Conform legii, AEP nu ar trebui să aibă posibilitatea de a solicita finanțare suplimentară fără nicio restricție sau justificare clară.
- Fondurile pentru subvenții publice necheltuite alocate partidelor ar trebui returnate statului la sfârșitul anului sau într-o perioadă fixă, dacă nu sunt utilizate.
Pentru AEP:
- AEP ar trebui să clarifice criteriile pe baza cărora se stabilește bugetul anual pentru subvenții și să le explice public.
- AEP trebuie să publice datele legate de finanțarea politică în format deschis.