- Primul mandat al Maiei Sandu s-a desfășurat într-un context dificil, cu trupe rusești în Transnistria și un război în Ucraina, dar a reușit să obțină sprijinul liderilor europeni.
- Rusia a exercitat presiuni uriașe asupra alegerilor din Moldova, inclusiv prin încercări de manipulare a votului. Maia Sandu a denunțat aceste acțiuni și a pledat pentru suveranitatea Moldovei.
- Maia Sandu a fost o susținătoare a Ucrainei, afirmând că securitatea regională este interdependentă și că Moldova trebuie să rămână unită cu Ucraina în fața agresiunii ruse.
- Problema regiunii separatiste Transnistria rămâne una dintre provocările majore pentru Maia Sandu, care caută soluții diplomatice pentru rezolvarea conflictului, în ciuda influenței Rusiei asupra acestei regiuni.
Cu un război la graniță, cu trupe rusești în Transnistria, cu zeci de mii de refugiați ucraineni pe teritoriul țării, Maia Sandu a reușit să obțină susținerea liderilor europeni și să facă un pas important spre Europa.
„Dragi moldoveni din diasporă, vă mulțumim pentru mobilizarea excepțională! Sunteți o forță extraordinară! Hoților le este frică de voi, de aceea, au pus la cale, în câteva secții de votare, alerte false cu bombă. Nu vă fie frică. Continuați să mergeți la vot. Fiecare vot cinstit salvează Moldova!”, a anunțat Maia Sandu, într-o intervenție pe parcursul zilei de duminică.
După numărarea a 90% din voturi, Alexandr Stoianoglo, fost procuror șef, susținut de Rusia, conducea cu 13.500 de voturi, dar votul din Chișinău și din diaspora a întors rezultatul în favoarea Maiei Sandu, aceasta preluând conducerea când mai erau de numărat 8 procente din voturi.
În turul II al alegerilor din Moldova a fost înregistrată cea mai mare prezență la urne din ultimul sfert de secol, iar în diaspora au votat peste 300.000 de persoane, un record absolut.
Ilan Șor, miliardarul aflat sub protecția Kremlinului, a dezvoltat o rețea extinsă de cumpărare de voturi, care a surprins autoritățile Moldovei, mai ales în turul I al alegerilor prezidențiale, dar și la referendum.
Sper sincer ca de acum înainte să punem capăt urii și dezbinării care ne-au fost impuse. Chem fiecare cetățean să privească dincolo de interese înguste, iar mass-media și ONG-urile afiliate puterii să-și regăsească vocația de a informa obiectiv societatea, renunțând la manipularea, isterizarea și dezbinarea artificială a societății.
Alexandr Stoianoglo, candidat alegeri prezidențiale
Jurnalista Ziarului de Gardă din Republica Moldova „a primit bani pentru participarea la o întâlnire electorală cu două zile înainte de turul întâi al alegerilor prezidențiale chiar în centrul capitalei, a primit indicații pe cine să voteze cu o zi înainte de scrutin, a fost somată cu argumente false să aleagă NU la referendum chiar pe 20 octombrie și, în final, i s-a dictat pe cine să voteze în turul doi al prezidențialelor”, a scris Natalia Zaharescu, jurnalista care s-a infiltrat în rețeaua Șor, realizând investigația pentru publicația citată.
Deși atmosfera a fost extrem detensionată, mulți susținători ai Maiei Sandu primind telefoane de amenințare, forțele pro-europene din Moldova au reușit să păstreze controlul țării într-un context politic complicat.
Anul viitor vor fi alegeri parlamentare, iar actualul președinte trebuie să găsească soluții pentru a relansa încrederea în formațiunea PAS, cea pe care a fondat-o, erodată de patru ani de guvernare.
De la Harvard, la Chișinău
Maia Sandu, născută pe 24 mai 1972 în Risipeni, Republica Moldova, este președintele țării din decembrie 2020, fiind o figură importantă pe scena politică europeană.
Este cunoscută pentru poziția sa pro-europeană și pentru eforturile de a reforma structurile guvernamentale și de a combate corupția.
Cu o educație economică solidă, inclusiv un masterat la Harvard, și o carieră profesională la Banca Mondială, Sandu a intrat în politică în 2012, în calitate de ministru al Educației, unde s-a remarcat printr-o serie de reforme.
Una dintre prioritățile ei principale a fost alinierea Republicii Moldova la standardele europene și apropierea de Uniunea Europeană.
Sandu a promovat valorile europene, afirmând că „Moldova va deveni un stat european și va trăi în pace și stabilitate”. Această viziune a situat-o în contradicție cu Rusia, care are încă o influență politică importantă în Moldova.
Puternica interferență a Rusiei
Maia Sandu a preluat mandatul într-un context geopolitic complicat, cu o relație tensionată cu Rusia. Ea a criticat deschis implicarea rusă în afacerile interne ale Republicii Moldova și și-a exprimat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a țării.
Hoții vor să ne cumpere votul, hoții vor să ne cumpere țara, dar puterea oamenilor este infinit mai mare decât orice mârșăvenie a lor. Puterea Moldovei este în fiecare dintre voi!
Maia Sandu, președintele Moldovei
În ianuarie 2022, ea a cerut retragerea trupelor ruse din Transnistria, o regiune separatistă controlată de forțe pro-ruse, subliniind că „Moldova trebuie să aibă control deplin asupra întregului său teritoriu.” Această poziție a atras reacții dure din partea Moscovei, care consideră că Moldova face parte din sfera sa de influență tradițională, fiind o fostă republică sovietică până în 1991.
Cu toate acestea, Sandu a adoptat o abordare pragmatică, încercând să mențină o poziție neutră în conflictul deschis dintre Rusia și Ucraina, pentru a proteja stabilitatea Republicii Moldova. Relațiile tensionate cu Moscova sunt vizibile și în domeniul energiei, unde Rusia a folosit gazele naturale ca pe o pârghie politică.
În acest context, Sandu și-a exprimat hotărârea de a reduce dependența Moldovei de Rusia și de a găsi alternative energetice. Într-un interviu, a declarat: „Trebuie să ne asigurăm că Republica Moldova nu va mai fi vulnerabilă la presiunea energetică externă.”
Sprijin pentru Ucraina
De la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, Maia Sandu și-a exprimat solidaritatea cu poporul ucrainean și și-a oferit sprijinul pentru refugiații ucraineni.
Ea a subliniat adesea că Moldova împărtășește aceeași viziune de securitate regională cu Ucraina și a condamnat invazia Rusiei. În discursurile ei, Sandu a afirmat: „Când Ucraina este în pericol, toată regiunea este în pericol. Noi trebuie să fim uniți în fața agresiunii.”
Poziția Moldovei în sprijinul Ucrainei nu a trecut neobservată, iar Sandu a subliniat de mai multe ori importanța parteneriatului cu vecinii.
Relația cu Transnistria
Problema Transnistriei rămâne una dintre cele mai dificile pentru Maia Sandu. Regiunea separatistă, situată pe malul stâng al Nistrului, este susținută de Rusia și găzduiește trupe rusești. Sandu a pledat pentru o soluție pașnică și diplomatică, subliniind că viitorul Transnistriei trebuie decis prin dialog și fără intervenția forțelor externe. Totuși, încercările ei de a negocia o soluție au fost adesea împiedicate de interesele geopolitice ale Moscovei.
Maia Sandu reprezintă o schimbare majoră în politica Moldovei, orientată spre reformă, transparență și integrare europeană.
Prin atitudinea ei fermă față de Rusia și sprijinul pentru Ucraina, Maia Sandu a arătat că Moldova nu mai este dispusă să fie un simplu pion în politica regională. Totodată, ea continuă să caute soluții diplomatice pentru Transnistria, dorind un viitor pașnic pentru toate regiunile Moldovei.