Veniți la București, pentru o cură de nepăsare

Veniți la București, pentru o cură de nepăsare

Două imagini s-au suprapus zilele acestea despre București: somptuoasele magnolii și ludicele glicine care transformă cartierele vechi de case în grădini de o splendoare autentică și bălăriile din parcurile aflate în administrarea Primăriei Generale, lăsate să crească, adăpostind căpușe și șobolani.

”Veniţi la Bucureşti, să facem o cură de nepăsare!”. Așa îi chema Paul Morand pe străini la București, în 1953, momindu-i cu nepăsarea unui oraș în care doza de barbarie se amesteca cu grădinile largi și vița de vie. „Ei, nepăsarea asta, când se întoarce împotriva ta, e o nenorocire”, spune Dan C. Măhăilescu, probabil unul dintre cei mai mari adoratori ai unui oraș din ce în ce mai sigur, de și dă pe din afară de mașini, zgârie-nori și bălării.  

2021 vine cu discounturi de până la 50% la principalele categorii de produse și servicii de care afacerea ta are nevoie. Obține oferta AICI!

”Deci, Bucureştii nu mai sunt, în esenţa lor, ce erau. E drept că nu au fost făcuţi să fie capitală, ci doar un loc de petrecere, un oraş de paradoxuri, un oraş de contraste, cu cât erau mai multe cârciumi, cu atât erau mai multe biserici, cu atât mai multe bordeluri.

Atâta timp cât ştii să petreci, oraşul ăsta fiind un oraş de hedonişti, de un epicureism perfect, în care nemţii se slavizau, francezii deveneau sălbatici precum noi. Avem o doză de barbarie. Toate lucrurile astea bune se încorporează în casele cu pod, cu etaj, cu grădini largi,cu viţă de vie, nu zgârie-nori” - Dan C. Mihăilescu, interviu cu Magda Grădinaru, News.ro

Odată cu intrarea în primăvară, Facebook-ul a devenit o grădină virtuală de magnolii, liliac și salcâm japonez, cu câte un motan stăpânind parcă grădini primitoare. Și chiar au fost primitoare, unele și-au lăsat povestea spusă, în călătoriile bucureștene ale Dianei Robu, puse pe de acum celebra Hartă a magnoliilor. Magnolii roz, albe sau mai rarele magnolii galbene, câteva de găsit la pas prin Cotroceni. Apoi, când ele s-au scuturat, au apărut liliacul și glicina, teii dau în floare și în diminețile încă somnoroase miroase a soc și a cafea.

Prin cartierele de case, pentru că Bucureștii adăugați de comunism nu au loc de lentoarea laolaltă boierească și nepăsătoare care îl convinsese pe Morand. Și poate cel mai bun hotar al celor două orașe amestecate sunt magnoliile rătăcite pe asfalt, printre mașini, mai puțin fotografiate și lipsite de poveste și motan, așa cum au cel mai adesea grădinile din Cotroceni sau din Vatra Luminoasă.

Acestui oraș ușor idilic - și dacă vă plimbați prin Cotroceni îi veți recunoște și pe alți călători cotroceniofili - i se suprapune orașul murdar, sufocat, cu parcurile neîngrijite și buruieni înalte. La sat, acolo unde cresc buruieni într-o grădină, se știe că e o casă care nu mai are stăpân, a nimănui, într-un abandon care o înghite încetul cu încetul.

”Cinstit să fiu, am comparat de multe ori Bucureştii cu o balenă eşuată pe ţărm. Noi acum tot ce facem este o încercare de respiraţie gură la gură, în iluzia că se poate face ceva. Uitaţi-vă la Centrul istoric: parterul este minunat de viu, străinii sunt într-o exuberanţă formidabilă acolo, adoră locul unde beau bere. De la copertină în sus, totul e inept: balcoanele se descuamează, totul stă să cadă. Acolo este o zonă care este un mort viu. Eu chiar mi-am încheiat textul cu ”nu învie morţii în zadar, copile”.  

Sufletul  acestui oraş cred că a dispărut, inima ne-a fost luată, când Ceauşescu a distrus zona de la pompieri la Uranus în sus. Acolo era tot sufletul lui Caragiale, ”căldură mare”,”amice, eşti idiot”, toată lumea care era într-un dulce far niente levantin” - Dan C. Mihăilescu, interviu cu Magda Grădinaru, News.ro.

Motivul l-a explicat Gabriel Kolbay: încurcată în hățișul de proceduri lăsat în urmă de Gabriela Firea, administrația lui Nicușor Dan nu reușește încă să curețe parcurile. De cele mai multe parcuri mari din oraș – cum ar fi Herăstrău, Bordei, Tineretului, Cișmigiu ș.a.m.d. – se ocupă Administrația Lacuri Parcuri și Agrement București (ALPAB), aflată în subordinea Consiliului General.

Potrivit informațiilor comunicate de ALPAB la solicitarea SpotMedia.ro, suprafața totală de spațiu verde din parcuri care trebuie cosită, în acest an, este de 2.018.655 metri pătrați. Cu toate acestea, până la acest moment, ALPAB i-a dat comandă CMPG SA să cosească doar 180.000 de metri pătrați. Adică doar circa 11% din suprafața totală!

”Eu mă rog la Dumnezeu să nu avem primari care precum marii noştri arhitecţi, marii, între ghilimele, în ultimii 20 de ani, pe care i-am auzit cu urechile mele spunând că Bucureştii sunt ca o gură ştrirbă care trebuie extirpată, să facem numai Dubaie, să înălţăm numai zgârie-nori”.


Te invităm și pe pagina noastră de Facebook, unde vei găsi multe lucruri interesante, în plus față de site. Îți mulțumim că ne citești!