Germania trece printr-o criză severă a spațiilor de locuit. Guvernul federal în formare are planuri de accelerare a construcțiilor de locuințe accesibile. O veste bună pentru cei care vor să construiască în Berlin.
Folosit cândva pentru paradele militare ale armatei prusace iar mai târziu ca bază aeriană pentru avioanele care asigurau aprovizionarea Berlinului blocat de sovietici, în timpul Podului Aerian, Tempelhofer Feld (Câmpul de la Tempelhof), cum se numește oficial astăzi, a fost deschis publicului în 2010 ca zonă de agrement.
Întins pe mai bine de 300 de hectare, este unul dintre cele mai mari spații verzi urbane din lume, îndrăgit atât de localnici, cât și de turiști. Planurile de construcție, abandonate cândva aici, prind însă din nou contur.
Construcții chiar și împotriva voinței locuitorilor
Administrația locală din Berlin dorește să construiască clădiri cu 5 până la 10 etaje și câteva turnuri înalte, reducând zona centrală de pajiște de la 305 hectare la 180. Jumătate din suprafața construită ar urma să fie destinată spațiilor comerciale.
Planurile imobiliare de dezvoltare a fostului aerodrom Tempelhof au fost blocate în 2014 printr-un referendum local, o inițiativă a cetățenilor. Viitorul probabil cancelar al Germaniei, liderul creștin-democrat Friedrich Merz (CDU), a afirmat în campania pentru alegerile federale din februarie că politicienii ar trebui să fie pregătiți să construiască pe acel teren chiar și împotriva voinței locuitorilor.
Criza locuințelor accesibile și chiriile explodate reprezintă poate cea mai presantă problemă socială a secolului în Germania. Potrivit Oficiului Federal de Statistică, lipsesc peste 800.000 de apartamente, iar chiria medie solicitată în Berlin a crescut cu 85,2%, de la 8,50 euro/mp în 2015, la 15,74 euro/mp în 2024.
Pentru a răspunde acestei crize, viitoarea coaliție de guvernare formată din conservatori și social-democrați (CDU/CSU și SPD) are un plan ambițios de construcție accelerată a locuințelor (”Wohnungsbau-Turbo”) care mai prevede și simplificarea birocrației, scăderea taxelor și lansarea unor programe de finanțare pentru construcții și modernizări.
Planurile au fost salutate drept ”un mare pas înainte” de către asociația companiilor germane imobiliare GdW. Grupul de interese al industriei construcțiilor de locuințe a evidențiat în special ”simplificările” aduse legislației privind planificarea urbană, achizițiile publice și protecția mediului, precum și propunerea acelui fond dedicat de investiții.
Berlinul caută încă ieșirea din criza locuințelor
Potrivit estimărilor Departamentului pentru Dezvoltare Urbană, Construcții și Locuințe al Senatului Berlinului, sunt necesare peste 100.000 de apartamente noi pentru a calma piața imobiliară suprasolicitată. Se estimează că până în 2040, în oraș vor mai veni aproximativ 200.000 de persoane, ceea ce înseamnă că Berlinul ar trebui să construiască în medie 20.000 de apartamente pe an pentru a face față cererii.
Totuși, statisticile recente arată o scădere a activității în construcții în 2023, când au fost finalizate doar 15.965 de apartamente. Ritmul descendent a fost pus pe seama condițiilor economice dificile și a creșterii dobânzilor.
Toate încercările de a atenua criza locuințelor – de la controlul chiriilor și legi mai stricte pentru protecția chiriașilor, până la măsuri împotriva speculatorilor care țin locuințele goale sau le închiriază doar pe termen scurt, mobilate – au eșuat, afirmă Christian Müller, președintele Asociației Arhitecților și Inginerilor din Berlin-Brandenburg.
Tempelhof se află într-o zonă centrală și bine conectată. Müller susține că zona se pretează la o dezvoltare urbanistică bine gândită, ca un compromis între diferitele grupuri de interese. Mai ales că, terenul fiind proprietate publică, este semnificativ mai accesibil pentru dezvoltatori: ”Este important ca acolo să se construiască apartamente la prețuri corecte. Ar trebui să fie o combinație echilibrată. Trebuie implicate asociațiile de locuințe aflate în proprietatea statului și trebuie păstrată diversitatea,” a comentat Müller pentru DW.
Deși recunoaște că Tempelhofer Feld este extrem de apreciat de locuitorii din zonă, asemeni politicienilor locali și federali, reprezentantul arhitecților și inginerilor subliniază că situația locuințelor s-a schimbat radical: ”90% dintre berlinezi vor ca totul să rămână așa cum e - până primesc o notificare de evacuare și trebuie să își caute singuri o locuință pe piața liberă”. În opinia specialistului, suprafața se pretează la spații locative pentru 100.000 de persoane, fără ca zona să devină sufocantă.
Neîncredere în promisiunea locuințelor accesibile
Amestec de rezervație naturală și parc de agrement, Tempelhofer Feld găzduiește astăzi numeroase inițiative comunitare: de la spații experimentale pentru arhitectură sustenabilă la ateliere de artiști, un service de biciclete și chiar un club de șah. Zona este totodată habitat pentru mai multe specii de păsări pe cale de dispariție din Germania, între care ciocârlia de câmp, și pentru o turmă de oi Skudde, o rasă rară mutată aici tocmai pentru a promova biodiversitatea.
”Feld este un spațiu unic. Funcționează doar ca întreg – dacă iei o parte, îi distrugi valoarea,” explică Anita Möller, membră a grupului civic ”100% Tempelhofer Feld”, care a organizat referendumul prin care, în 2014, s-a blocat construirea pe acest teren.
Privind deasupra grădinilor comunitare apărute pe câmp, unde berlinezi pasionați cultivă flori și legume, Möller indică un studiu din 2021 realizat de Departamentul pentru Mediu al Senatului Berlinului, care scoate în evidență caracterul unic al acestui spațiu urban, datorită combinației între arie de conservare a naturii și zonă de recreere. Studiul mai arată și importanța ecologică a locului, în special pentru menținerea biodiversității, îmbunătățirea calității aerului și răcorirea cartierelor dens populate din jur.
În 2014, aproximativ două treimi dintre alegători (64,3%) au votat pentru protejarea spațiului de la Tempelhof, iar legea adoptată în urma referendumului interzice orice construcție nouă sau extinderea clădirilor existente pe acel teren.
Acum însă, coaliția CDU-SPD, instalată la guvernarea orașului Berlin după alegerile din 2023, pune din nou subiectul pe tapet. Aceasta, în condițiile în care 39% dintre berlinezi consideră criza locuințelor drept cea mai presantă problemă a capitalei federale. Acordul de coaliție locală prevede că pot exista ”abateri” de la angajamentele anterioare de a nu vinde terenuri de stat, iar aceasta ar fi posibil ”în cazuri individuale, în favoarea cooperativelor de locuințe orientate spre binele comun”.
În acest sens, autoritățile au lansat deja o serie de consultări publice și un concurs internațional de urbanism, pentru a identifica cele mai bune idei de dezvoltare a fostului aerodrom.
Pentru moment, propunerea este ca noile construcții să se limiteze la periferia terenului. Primarul Berlinului, Kai Wegner (CDU), declara într-un interviu pentru Tagesspiegel, în noiembrie 2024, că s-ar putea construi între 15.000 și 20.000 de apartamente la marginea Tempelhofer Feld. Opoziția este, însă, acerbă chiar și față de această variantă. Partidele de opoziție — Verzii și Stânga — acuză coaliția CDU-SPD că risipește milioane din bani publici pe consultări și concursuri de urbanism doar pentru a încerca să convingă opinia publică să accepte un proiect imobiliar care, în realitate, ar oferi locuințe accesibile doar pentru foarte puțini locuitori.
”Se tot spune că e vorba despre nevoia de locuințe, dar hai să fim sinceri: e vorba de bani, speculații și vise de investitori”, afirmă Möller și aduce în discuție Planul de Dezvoltare Urbană 2040 al orașului, ce identifică alte terenuri unde ar putea fi construite până la 222.000 de locuințe.
În viziunea lui Möller, ideea că soluția pentru locuințe accesibile e să construiești pur și simplu mai mult e depășită și consideră că este responsabilitatea guvernului să investească în modele noi de dezvoltare urbană ”democratică și sustenabilă”, care să respecte limitele de mediu și valoarea spațiului deschis.
Pentru moment, zona este protejată de o lege dedicată, de conservare a Tempelhofer Feld, introdusă în urma referendumului din 2014. Dar, după cum avertizează Möller, aceasta ar putea fi anulată ușor prin vot majoritar în Senatul Berlinului. Însă: ”Proiectele de locuințe accesibile au eșuat în alte părți. De ce am crede că vor funcționa aici? Odată construit, spațiul e pierdut pentru totdeauna”.
Autor: Helen Whittle