- Raport Thales: Se constată o tranziție clară de la un război cibernetic concentrat pe Ucraina, către unul hibrid, de mare intensitate, care vizează cu precădere Polonia, țările baltice și țările nordice.
- Expert Fundația Carnegie: Atacurile cibernetice asupra Ucrainei nu au adus un plus semnificativ puterii de foc a Rusiei și nici nu au îndeplinit funcții speciale distincte de cele ale armelor clasice.
- 61% din atacurile cibernetice înregistrate la nivel global au fost comise de câteva grupuri de hackeri pro-ruși, în special de Anonymous Russia, KillNet și Russian Hackers Teams.
- Oficial NATO: În lume e departe de a fi pace. Nu mai putem exclude atacurile împotriva suveranității și a frontierelor noastre, inclusiv ale celor din spațiul digital.
- Vladimir Putin speră ca hărțuirea cibernetică a aliaților Ucrainei să producă pagube ce pot duce la fisurarea solidarității europene pentru a avea o șansă mai mare pe front.
În partea dreaptă, cum intrai, laboratorul avea trei rânduri de mese paralele pe care se înșirau ecrane uriașe de computere, iar în stânga, alte trei șiruri pe care tronau calculatoare imense.
Practic, sala era împărțită în două grupuri care stăteau față în față, despărțite de un pupitru înalt pe care se află un alt computer, cel al profesorului.
Una dintre echipe avea culoarea roșie, marcată de o lumină fixată sus, pe un panou lung, care ținea până la jumătatea sălii, iar cealaltă echipă avea culoarea albastră, ce marca cealaltă jumătate.
Camera avea o rețea proprie, fiind decuplată de la Internet. Aici, studenții de la Facultatea de Științe ale Computerelor din cadrul Universității Nottingham învățau, în condiții asemănătoare celor reale, ce înseamnă războiul cibernetic.
Cel mai popular exercițiu din laborator este cel în care studenții din echipa roșie realizează un virus, îl exportă în rețeaua internă, iar cei din echipa albastră trebuie să-l descopere și să-l anihileze.
Probabil, astfel de laboratoare funcționează în mai multe facultăți din Europa și din lume, dar a fost primul pe care l-am văzut în realitate și am asistat la explicațiile unui profesor al universității în urmă cu trei săptămâni, când am vizitat Universitatea Nottingham.
Ucraina, afectată puțin de războiul cibernetic al Rusiei. De ce?
În urmă cu 30 de ani, după prăbușirea comunismului, războiul cibernetic exista doar în romanele SF, dar în mai puțin de o generație a ajuns la o intensitate greu de imaginat atunci, provocând imense pagube materiale, afectând viețile oamenilor și, chiar, ucigându-i.
„Spațiul cibernetic este un nou câmp de conflict. E folosit de operatori autoritari care ne testează limitele. În lume e departe de a fi pace. Nu mai putem exclude atacurile împotriva suveranității și a frontierelor noastre, inclusiv ale celor din spațiul digital”, a spus Christian-Marc Lifländer, șeful secției de apărare cibernetică a NATO, la Forumul de Securitate, desfășurat toamna trecută la Monaco.
Invadarea Ucrainei nu s-a desfășurat doar cu tancuri, vehicule blindate, drone, elicoptere și avioane, ci și cu valuri de atacuri cibernetice.
Spre surprinderea multora, Ucraina a rezistat acestora, iar explicația e că, imediat după anexarea Peninsulei Crimeea de către Kremlin, în 2014, reprezentanții guvernelor de la Kiev au investit în dezvoltarea sistemelor de apărare cibernetică.
Dar asta nu înseamnă că războiul hibrid, în care componenta de atac asupra sistemelor informatice este una importantă, s-a terminat.
Dimpotrivă, Moscova l-a extins și asupra statelor care sprijină Ucraina, în ultimul an fiind lansate sute de atacuri asupra țărilor europene.
Moldova și Muntenegru, vizate de hackerii ruși
„Se constată o tranziție clară de la un război cibernetic concentrat pe Ucraina, către unul hibrid, de mare intensitate, care vizează cu precădere Polonia, țările baltice și țările nordice, precum și un număr tot mai mare de sectoare cheie ale din societate, inclusiv aviație, energie, sănătate, servicii bancare și servicii publice”, se arată în raportul intitulat „Un an de conflict cibernetic în Ucraina”, realizat de Thales Group, echipa pentru securitate cibernetică, și publicat miercuri 28 martie.
Atacurile cibernetice la adresa Ucrainei, declanșate la ordinul lui Vladimir Putin, deși au fost frecvente, nu au reușit să producă distrugeri majore, Kievul pregătindu-se încă din 2014 pentru a face față unor astfel de provocări - Foto: Pixelup, imagine creată cu ajutorul Inteligenței Artificiale
Grupul Thales este o companie multinațională franceză care proiectează, dezvoltă și produce sisteme electrice, precum și dispozitive și echipamente pentru sectoarele aerospațial, de apărare, transport și securitate. Compania are sediul central la Paris, dar are și o filială importantă în România.
„O nouă geografie de atac a prins contur în ultimele 12 luni. La începutul conflictului din Ucraina, cele mai multe incidente (atacuri cibernetice - n.red.) au afectat Ucraina (50,4% față de 28,6% în trimestrul al treilea din 2022), dar în ultimele șase luni, țările din Europa au înregistrat o creștere bruscă a incidentelor legate de conflict (atacuri cibernetice lansate de Rusia - n.red.), 46,5% din numărul total al atacurilor globale în comparație 9,8% înregistrate în prima jumătate a anului 2022”, se arată în raportul citat.
Țările candidate la integrarea europeană, precum Muntenegru și Republica Moldova, sunt vizate, de asemenea, tot mai mult de atacurile cibernetice.
La sfârșitul anului trecut, în aceste țări, se înregistrau 2,7% din totalul atacurilor globale declanșate de Rusia, față de 0,7% câte au fost consemnate în primele trei luni din 2022, au anunțat experții în securitate cibernetică ai Thales Group.
Războiul hibrid dus de Putin împotriva NATO
„Atacurile cibernetice nu au adus un plus semnificativ puterii de foc a Rusiei și nici nu au îndeplinit funcții speciale distincte de cele ale armelor clasice”, se arată într-un studiu publicat în luna decembrie 2022 de Fundația Carnegie.
În loc să fie folosite ca operațiuni de nișă, atacurile cibernetice rusești au vizat aceleași categorii de ținte ucrainene care au fost urmărite și de forțele militare clasice, cum ar fi liniile de comunicații, centralele electrice și infrastructura de transport, se arată în studiul realizat de John Bateman, pentru Fundația Carnegie.
„Pentru aceste categorii de ținte, armele clasice au provocat daune cu mult mai mari decât virușii lansați asupra sistemelor informatice. În timp ce atacurile cibernetice oferă beneficii unice în anumite circumstanțe, acestea au fost ratate de Rusia împotriva Ucrainei. Strategii militari ai Kremlinului au renunțat rapid la orice obiectiv de reducere a pagubelor fizice sau colaterale, iar Moscova a obținut puține efecte din operațiunile cibernetice”, se arată în studiul realizat de expertul american.
După eșecul înregistrat de Kremlin în ce privește loviturile digitale aplicate Ucrainei, s-a întors la vechile practici, intensificând războiul hibrid dus împotriva țărilor membre NATO.
„În al treilea trimestru al anului 2022, într-un un moment de cotitură al conflictului, Europa a fost târâtă într-un război cibernetic hibrid de mare intensitate, cu un val masiv de atacuri DDoS (atacuri care vizează blocarea unei rețele de computere - n.red.), în special în țările nordice și baltice, dar și în Europa de Est”, a explicat Pierre-Yves Jolivet, vicepreședinte al diviziei Cyber Solutions, Thales.
O nouă componentă a războiului
„Atacul cibernetic este acum o armă crucială în arsenalul noilor instrumente de război, alături de dezinformare, manipularea opiniei publice, războiul economic, sabotajul și tacticile de gherilă. Odată cu extinderea conflictului din Ucraina către restul Europei, Europa de Vest ar trebui să fie precaută în privința unor posibile acțiuni ostile asupra infrastructurii critice pe termen scurt, în cazul în care conflictul continuă să ia amploare”, a mai adăugat specialistul.
Dintre toate atacurile cibernetice raportate la nivel mondial de la începutul conflictului din Ucraina, 61% au fost comise de grupuri de hackeri pro-ruși, în special de Anonymous Russia, KillNet și Russian Hackers Teams, anunță experții Thales.
„Aceste armate de hackeri independenți, civili, au devenit o nouă componentă a războiului. Pot fi asimilate ca grupări infracționale cibernetice cu obiective și interese politice specifice, acționând din convingere, fără a fi sponsorizate în mod direct de vreun guvern. Membrii unor astfel de grupări vin din medii diverse, au naționalități diferite și o gamă largă de abilități tehnice”, se precizează în raportul citat.
Războiul ascuns, ce se desfășoare în hățișul invizibil al rețelelor de computere, s-a intensificat, iar Vladimir Putin speră ca hărțuirea cibernetică a aliaților Ucrainei să producă pagube ce pot duce la fisurarea solidarității europene pentru a avea o șansă mai mare pe front.