Întâlnirea dintre Joe Biden și Xi Jinping, de săptămâna trecută, din San Francisco, a fost o confirmare pentru Vladimir Putin că pierde susținerea Chinei.
Semnalele date de cei doi lideri au arătat clar faptul că sunt împotriva oricărei escaladări a conflictelor, anunțând că vor face tot posibilul pentru a le limita.
La 22 de luni de la momentul în care Rusia a invadat Ucraina, nu mai miră pe nimeni faptul că forțele Kremlinului pierd zeci de tancuri și mii de soldați într-o săptămână de lupte.
E ceva banal, iar din marea armată a lui Putin a rămas o umbră, cu o strategie primitivă, care aruncă în prima linie valuri de soldați pentru a păstra măcar o parte din teritoriul cucerit în primele zile ale invaziei.
Influența internațională a Rusiei a ajuns o glumă, Putin rezumându-se la călătorii în Belarus și relații apropiate cu câteva state africane.
De aceea, participarea la un eveniment global, chiar dacă online, cum a fost întâlnirea G20, organizată de India, a fost importantă pentru liderul de la Moscova.
Retorică de dictator
A stat cuminte și i-a ascultat pe reprezentanții statelor participante cum criticau Rusia, cum prezentau situația și tragediile din Ucraina, așteptându-și rândul pentru a-și ține discursul.
„Rusia nu a refuzat niciodată să negocieze pacea cu Ucraina”, a spus Vladimir Putin.
„Nu Rusia, ci Ucraina este cea care a anunțat public că se retrage din procesul de negociere. Mai mult, liderul țării a semnat un ordin executiv care interzice astfel de negocieri cu Rusia.
Înțeleg că acest război și pierderile de vieți omenești sunt șocante și nu ar putea fi altfel. Dar cum rămâne cu lovitura de stat sângeroasă din Ucraina, din 2014, care a fost urmată de războiul regimului de la Kiev împotriva propriului popor din Donbass? Nu v-a șocat acest lucru? Nu vă șochează exterminarea civililor în Palestina și în Fâșia Gaza astăzi? Nu este șocant faptul că medicii trebuie să opereze copii - să facă operații abdominale - și să folosească un bisturiu pe corpul unui copil fără anestezie? Nu v-ați șocat când Secretarul General al ONU a spus că Gaza s-a transformat într-un imens cimitir pentru copii?”, a mai adăugat liderul de la Kremlin, folosind retorica preferată de dictatori, care dau vina pe ceilalți pentru a-și minimiza gravitatea sau ascunde propriile crime.
Dorința liderului rus
Discursul lui Putin e important pentru că vine într-un moment critic pentru țara sa. Economia se degradează accelerat, guvernul rus cheltuind o mare parte din rezerva aflată în Fondul de Asigurări Sociale, care la începutul anului avea 145 de miliarde, iar acum mai are 69, conform unei analize publicate de cotidianul Moscow Times.
La problemele economice se adaugă masivul eșec militar, care a prăbușit armata, dar și situația tot mai tensionată din țară din cauza numărului mare de soldați morți, a cenzurii și a proceselor politice.
Din intervenția de la reuniunea G20 se observă că Putin, într-adevăr, își dorește să încheie conflictul din țara vecină.
Ar fi de acord să facă multe compromisuri, probabil chiar să accepte aderarea Ucrainei la NATO și intrarea în Uniunea Europeană cu o singură condiție: Rusia să păstreze teritoriile cucerite. Pentru el e o problemă de viață și de moarte să iasă victorios în fața rușilor din masacrul pe care l-a provocat.
În discursul său, Putin folosește cuvântul „război”, referindu-se la conflictul din Ucraina, termen pe care l-a evitat multă vreme, preferând să spună „operațiune specială”.
Chiar și acest mic amănunt ce pare lipsit de importanță arată o lentă schimbare de atitudine, care asociată cu dispariția celebrei litere „Z”, care marca și populariza invazia, dar și cu o stare de oboseală a propagandei de la Kremlin sugerează că invazia a devenit, pentru Putin, o povară tot mai greu de purtat.
O poziție puternică la masa negocierilor
„Ucraina a recucerit mai mult de jumătate din teritoriul său confiscat de forțele Rusiei, începând cu februarie 2022. În această bătălie dură și dinamică, soldații ucraineni luptă cu un mare curaj în fiecare zi și continuă să inspire lumea cu determinarea și îndrăzneala lor. Vom continua să-i sprijinim pentru a fi în cea mai puternică poziție posibilă la masa negocierilor atunci când va veni momentul. Continuăm să rămânem alături de Ucraina în timp ce își apără libertatea”, se arată într-un mesaj al misiunii diplomatice a SUA la NATO.
„Suntem concentrați să creăm condițiile pentru o pace justă, durabilă și sustenabilă”, se mai precizează în declarația oficială, venită la o zi după discursul lui Putin.
Cu fiecare zi care trece, Ucraina se află într-o poziție tot mai puternică, iar Rusia tot mai slabă, în ciuda propagandei de pe rețelele sociale și a asaltului diplomatic disperat al Kremlinului asupra statelor europene.
Cu toate neînțelegerile politice de pe continent, marcate de campanii electorale, de proteste ale cetățenilor și de teama unei instabilități economice, în niciun moment Rusia n-a reușit să fie privită altfel de marea majoritate a oamenilor decât ca un inamic, un pericol la adresa democrației și un partener nesincer de negocieri.
Iar liderii politici știu asta și din acest motiv statele europene și SUA continuă să trimită spre Ucraina bani și arme, astfel încât economia țării să nu se prăbușească, iar soldații să poată continua lupta.
Primul pas
Toți oamenii zdraveni la cap din Uniunea Europeană și SUA înțeleg faptul că Rusia e o amenințare la adresa Occidentului, a păcii și prosperității generate de democrație și economiile liberale.
Putin, în intervenția sa, susține că Rusia nu s-a retras din procesul de negociere, dar cine a urmărit derularea evenimentelor înainte de declanșarea invaziei își amintește cât de mare era opacitatea delegației Kremlinului care mințea în față negociatorii americani, spunând că Rusia nu va ataca Ucraina.
Mai mult, delegația Rusiei a blocat negocierile de la Geneva, cerând SUA să înceapă un proces prin care statele din Europa de Est să nu mai facă parte din NATO.
De asemenea, în discursul său, Putin acuză mișcarea pentru democratizarea țării că a dat o lovitură de stat în timpul Revoluției Demnității, începută în noiembrie 2013 și încheiată în 22 februarie 2014, prin alungarea președintelui pro-rus Viktor Ianukovici și liberalizarea țării.
Protestul de masă a fost declanșat de refuzul guvernului ucrainean, controlat de Kremlin, să semneze cererea de aderare la Uniunea Europeană, o promisiune majoră făcută de Ianukovici în campania electorală.
Vladimir Putin e incapabil să înțeleagă democrația. El consideră acțiunea politică un instrument pentru preluarea și menținerea puterii și controlul resurselor unui stat.
Oamenii nu contează, iar votul e un efect al manipulării și al falsificării opțiunilor în favoarea celor care-l organizează, cu scopul de a legitima, formal, membrii aparatului de stat.