- La Bahmut, ucrainenii reușesc încă să reziste în fața asaltului armatei ruse, care înregistrează pierderi importante.
- Expert: Retorica radicală a Moscovei nu s-a materializat în mega-atacuri pe teritoriul ucrainean sau în alte evoluții majore.
- Conflictul dintre Prigojin și Serghei Șoigu, ministrul Apărării din Rusia, a ajuns la un nivel critic.
- Ministrul de Interne al Ucrainei a anunțat că a format Garda Ofensivă, o armată de cel puțin 23.000 de militari, plătiți peste salariul mediu pe economie.
- Ucraina se apropie de declanșarea ofensivei, unii comentatori susținând că va începe în luna aprilie.
În ultimul discurs către națiune, Volodimir Zelenski a spus că 1.500 de militari ruși și-au pierdut viața săptămâna trecută în luptele din Bahmut, iar 1.100 au fost răniți grav, fiind extrași de pe linia frontului.
Nu a oferit date despre pierderile ucrainene, dar și acestea au fost mari, câteva sute, conform unor informații neconfirmate oficial.
Intervenția lui Zelenski vine după o controversă la nivelul conducerii armatei cu privire la ce strategie trebuie adoptată în Bahmut, localitatea din regiunea Donețk unde au loc lupte grele, începând cu luna august 2022.
Generalul Valeri Zalujni, comandantul forțelor ucrainene, susținea că o retragere strategică ar fi mai utilă din perspectiva operațiunilor militare viitoare, în timp ce Zelenski a cerut că forțele sale să reziste și să respingă atacul Rusiei asupra localității.
Ultimul a avut câștig de cauză, fiind susținut de mai mulți ofițeri de rang înalt.
Astfel, deși s-a vorbit foarte mult de o posibilă cădere a orașului, noile trupe trimise au reușit să dejoace manevrele de încercuire a localității, desfășurate de trupele ruse.
În aceste zile, comandanții ucraineni pregătesc ofensiva, una care se vrea decisivă.
Amenințările Moscovei nu mai sperie pe nimeni
Pe teritoriul Ucrainei, în jur de 500 de tancuri, 3.000 de vehicule militare și cel puțin 60.000 de militari, echipați și antrenați, așteaptă semnalul de atac.
Atât Volodimir Zelenski, cât și liderii occidentali urmăresc ca această contra ofensivă să-l determine pe Putin să se așeze la masa tratativelor.
„Cu cât este mai dură retorica regimului rus, cu atât este mai evident contrastul dintre cuvintele și acțiunile sale. Așteptările, după recentul discurs al lui Vladimir Putin despre starea națiunii, au fost suficient de mari pentru ca acesta să fie transmis în direct de către mass-media internațională. Președintele rus a încercat să se ridice la înălțimea lor, amenințând, printre altele, că va efectua teste nucleare. Cu toate acestea, impactul nu a fost pe măsura intențiilor sale, iar discursul a dispărut rapid de pe agenda publică”, a scris Mihail Vinogradov, pentru Centrul Carnegie.
Expertul susține că aniversarea de un an de la declanșarea invaziei nu a dus la escaladarea de care se temea toată lumea.
„Retorica radicală a Moscovei nu s-a materializat în mega-atacuri pe teritoriul ucrainean sau în alte evoluții majore”, a subliniat analistul rus.
„Între vorbele și faptele Kremlinului s-a căscat un hău cu mult înainte de aniversarea din februarie. Explozia de pe podul Crimeii de la începutul lunii octombrie a stârnit speculații privind represaliile iminente, iar mulți se așteptau ca Putin să răspundă prin declararea legii marțiale la 19 octombrie. Acest lucru s-a întâmplat, dar parțial, aplicându-se doar în anumite teritorii”, a mai notat Mihail Vinogradov.
Președintele Chinei se grăbește spre Moscova și, în premieră, va vorbi și cu Zelenski
Tendința observată de analist arată o uzură puternică a armatei ruse, multe tensiuni interne și degradarea puternică a relațiilor din interiorul cercului de putere al lui Vladimir Putin.
Graba cu care Xi Jinping se îndreaptă spre Moscova, la câteva zile după ce a primit din partea Partidului Comunist un nou mandat de președinte, și anunțul că va avea loc un dialog între acesta și Zelenski arată o Chină pornită, mai degrabă, într-o misiune de salvare a lui Putin, decât într-una de sprijinire a acestuia.
Cu o serie de informații despre pregătirile intense desfășurate de ucraineni și sprijinul masiv primit din Occident, Beijingul încearcă să-l avertizeze pe liderul rus despre ce i se pregătește, oferind, probabil, o soluție de compromis pe care urmează s-o transmită și Ucrainei.
Dar pentru Vladimir Putin s-ar putea să fie prea târziu. Conflictul dintre Prigojin și Serghei Șoigu, ministrul Apărării din Rusia, a ajuns la un nivel critic, care se poate transforma în orice, inclusiv într-o insurecție pornită din interiorul forțelor militare ruse.
„Putin se bazează pe un grup de țapi ispășitori care să-și asume public riscurile în locul său și să poarte vina eșecurilor militare și politicilor nepopulare”, se arată într-un raport recent, publicat de Institutul pentru Studiul Războiului din Washington.
„Putin va folosi numărul mare de pierderi de vieți omenești, informațiile despre moralul scăzut și crimele de război ale Grupului Wagner pentru a distrage atenția de la problemele mai grave din cadrul forțelor armate rusești. Bloggerii militari afiliați Kremlinului i-au întins o capcană lui Prigojin printr-o serie de postări preluate de întreaga presă în care au prezentat numeroase controverse legate de mercenarii din Wagner, despre ineficiența lor militară și maltratarea unor soldați, acesta, probabil, fiind un efort de a crea condițiile pentru discreditarea lui Prigojin la momentul oportun”, se artă în raportul citat.
Situația din Rusia e instabilă. Fiecare grupare încearcă să supraviețuiască și din această cauză nu există coeziune în rândul forțelor armate.
La asta se adaugă imposibilitatea de a înlocui pierderile, criza de muniție și de tancuri diminuând capacitatea ofensivă a trupelor Moscovei.
Armata secretă a Ucrainei iese la lumină
Igor Klimenko, ministrul de Interne al Ucrainei, a anunțat că a fost formată Garda Ofensivă, o armată de cel puțin 23.000 de militari, înrolați voluntari și plătiți cu 650 de dolari pe lună, cu 30% mai mult decât salariul mediu pe economie, se arată într-un comunicat oficial.
Proiectul aparține lui Denis Monastirisk, fostul ministru de interne, care și-a pierdut viața într-un accident de elicopter în urmă cu două luni.
Recrutările au început de la sfârșitul anului trecut, iar acum, autoritățile de la Kiev spun că noua forță ofensivă e gata de luptă, venind să întărească armatele existente.
„Decizia de a crea brigăzi de asalt a fost luată de ofițerii noștri cu scopul de a învinge inamicul. Mulți dintre militarii care ne-au apărat și ne apără țara au luat inițiativa de a recruta noi oameni în astfel de unități”, a declarat Klimenko, actualul ministru de Interne din Ucraina.
„Prin urmare, am decis ca toți cei care doresc să ni se alăture, care sunt patrioți, care și-au pierdut casele sau rudele la război, să poată intra în aceste formațiuni de luptă. Am început deja să formăm unități pentru a ne elibera teritoriile și pentru a păzi granițele recunoscute la nivel internațional. Acesta este obiectivul nostru principal”, a mai adăugat oficialul.
Din datele prezentate reiese că Ucraina e tot mai aproape de declanșarea ofensivei, unii experți susținând că e programată să înceapă undeva în aprilie.
Oricum, operațiunea e cel mai bine păzit secret al forțelor de la Kiev, dar informațiile se adună și avem imaginea unei forțe de 100.000 de militari, echipați și antrenați, care au la dispoziție câteva sute de tancuri, superioare celor deținute de ruși, și mii de vehicule militare performante.