După o săptămână în care „greii” politicii și jurnalismului s-au încleștat într-o confruntare titanică pentru arătarea mușchilor partidelor din coaliție, confruntare care s-a încheiat (previzibil, de altfel) cu țintirea la pământ, cu umerii lipiți de podea, a USRPLUS, având deasupra victorioasa coaliție dintre PNL și toate trusturile de presă, România s-a întors la normalul „lucrului bine făcut”: bolnavii de cancer nu au acces la tratament, polițiștii pot face absolut orice (inclusiv crime) fără a fi pedepsiți, guvernul mai pune încă un ministru să ne anunțe că va termina cu pensiile speciale „în curând”, președintele țării își doarme liniștit somnul de „frumusețe”, iar diplomații noștri au mai bifat o rundă de încurajare a „națiunii” civice moldovenești.
A, era să uit un mic amănunt: printre picături, guvernul și-a informat amărâții de contribuabili că a trimis la Bruxelles un dosar cu șină necorespunzător pentru extragerea celebrelor 80 de miliarde de euro din campania electorală. După care a dezmințit știrea de 100 de ori, spunând că ministrul Ghinea nu a depus, de fapt, planul național de redresare și reziliență (PNRR) la registratura UE, deci nu are număr de înregistrare și, ca atare, dosarul cu șină, garnisit cu diplome false, nu poate fi considerat depus. Ghinea doar și-a vârât capul asudat pe geamul ghișeului de „relații cu publicul”, să încerce s-a păcălească pe tanti Ursula, să ne primească dosarul prost întocmit, „pas cu pas”.
Acum hai să ne uităm un pic și la fapte. Omul numărul doi din guvern, însuși vicepremierul Dan Barna, coordonatorul miniștrilor de la USRPLUS, declară joi următoarele: „În cadrul discuţiilor şi negocierilor avute în cadrul coaliţiei cu cei trei parteneri, am căzut de acord asupra unei forme de propuneri a PNRR cu care colegul nostru Cristian Ghinea a fost la Bruxelles, a discutat acolo cu oficialii europeni, cu comisarii pe acest subiect. Unele dintre teme au fost acceptate. Despre alte teme, Comisia Europeană a spus: ‘Cred că vă sunt necesare, dar nu vă dăm bani din PNRR pentru asta’. Noi avem trei miliarde pentru irigaţii. Au zis că nu este o reformă care ajută la rezilienţă după COVID, pentru că acest instrument la nivel european a fost gândit ca statele să se repună pe picioare după criza COVID şi unele teme sunt acceptate, alte teme… Nu e vorba că nu ne dau bani deloc. La unele au zis că e alocarea prea mare şi sunt dispuşi să dea sume mai mici”- (sursa: AICI).
Apoi a adăugat, timid, că există „discuţii cu oficialii europeni pentru acceptarea componentei de infrastructură”. Toată lumea normală la cap a înțeles adevărul: Ghinea s-a dus cu propunerea României de PNRR la Bruxelles și acolo i s-a spus că această propunere este prost întocmită, deoarece include programe care nu au fost convenite nici la Consiliul European, nici la Comisia Europeană și nici în parlamentul european. Numai Ghinea însuși nu crede acest lucru, el este convins că : „Este un fake news care circulă că Comisia ar fi respins PNRR. PNRR nu a fost respins. Comisia Europeană are 2 luni de evaluare și abia atunci va vorbi despre modificări, despre, doamne ferește, respingere”- (Sursa: AICI).
Nu uită Ghinea să ne mai spună și că el, personal, este un elev sârguincios, care a transpirat muncind zile și nopți pentru a strânge în dosarul cu șină al PNRR fix 1.000 de pagini, pentru a umple cutia poștală a Comisiei Europene cu programe care nu aveau ce să caute în lucrarea respectivă. Sunt convins că aici i-am bătut pe toți și Ghinea a avut cel mai voluminos dosar dintre toate statele membre. Și sunt convins că fiecare capitol are câte 30 de semnături, toate însoțite cu ștampile pătrate, rotunde sau ovale.
Până la urmă, ce este cu acest PNRR? Păi, anul trecut, în plină criză medicală și economică, Uniunea Europeană a hotărât, în prezența (tăcută) a lui Klaus Iohannis, să creeze un plan special pentru finanțarea revenirii economiilor. Practic, atunci, România a primit cam 15 miliarde de euro fonduri nerambursabile și dreptul de a se împrumuta încă 16 miliarde de euro de la Uniune.
Primul semn că guvernul nu poate gestiona prea bine acest subiect a apărut acum o lună, atunci când am aflat de la secretoșii guvernanți că avem o mică problemuță: din cauză că s-a calculat PIB-ul greșit, alocarea României s-a redus la 29,2 miliarde de euro, în loc de 30,5 miliarde de euro anunțate inițial de Guvern și de președintele Klaus Iohannis (Sursa: AICI). Aducătorul veștii proaste, același ministru Ghinea, a trecut repede peste acest episod, fără vinovați și pedepse, și a continuat să lucreze în camera obscură, ferit de privirile și eventualele opinii ale fraierilor de contribuabili.
Mi se pare mie sau banii ăștia europeni sunt acordați doar lui Iohannis și lui Ghinea, în vreme ce contribuția României la UE (peste 2 miliarde de euro anual) o plătim cu toții? Că din secretomania guvernanților privind PNRR deducem că, practic, acest plan este o afacere privată a câtorva oameni ...
În fine, României îi revin 14,2 miliarde de euro bani nerambursabili și posibilitatea de a se împrumuta de la UE cu încă 15 miliarde de euro (adică vreo 7% din PIB). Împrumutul respectiv este fetișizat cu spor de către toții „comunicatorii” guvernului, de parcă nu ar fi un împrumut ca oricare altul, adică unul care trebuie returnat și care ne crește datoria publică.
Este, poate, momentul să arătăm că cele 14,2 miliarde de euro nu sunt nici meritul, nici greșeala guvernanților, ele au fost acordate proporțional cu mărimea României. Polonia, o țară aproximativ dublă față de România, s-a ales cu 24 de miliarde de euro, iar Ungaria, o țară de două ori mai mică, s-a ales cu 7,2 miliarde de euro.
Celor 14,2 miliarde de euro li se adaugă încă 1,95 miliarde de euro suplimentari din Fondul pentru Tranziție Justă (cu care ar trebui să se finanțeze închiderea centralelor termoelectrice și minelor de cărbune care alimentează acele centrale) plus 1,3 miliarde de euro din fondul React EU, plus încă 692 de milioane de euro suplimentari din Fondul pentru dezvoltare agricolă.
Și aici tratamentul acordat României nu este diferit de cel acordat altora: Polonia, de exemplu, primește și ea 3,5 miliarde de euro pentru „tranziție justă” și încă aproape 1 miliard de euro de la Fondul pentru dezvoltare agricolă. Listele complete cu alocările fiecărui stat se pot ușor urmări în tabelele de mai sus, respectiv de mai jos:
Guvernul avea, așadar, o sarcină simplă: să selecteze programe/proiecte în valoare de 29,2 miliarde de euro, care să respecte criteriile de alocare, așa cum au fost acestea stabilite și aprobate de către Consiliul European și de către Parlamentul European, criterii cu care toate statele au fost de acord.
Ei bine, guvernul nostru n-a avut curaj să selecteze proiectele care s-ar fi încadrat în planificarea Uniunii Europene, ci a aruncat de-a valma toate propunerile pe care le-a găsit prin sertare. Propuneri care fac în total peste 41 de miliarde de euro. Ideea că un guvern responsabil nu este în stare să facă o selecție a proiectelor pe care vrea să le propună nu înseamnă decât indolență și lene. Mai ales că proiectele respective ar fi trebuit să fie suficient de mature, pentru a putea fi încheiate și banii încasați până la 31 decembrie 2026.
Planul trebuia articulat pe șase piloni:
- Pilonul I, tranziția verde. Aici, guvernul propune mai multe proiecte, care, însumate fac 15,3 miliarde de euro:
„Sistemul național de gestionare a apei: acces la apă și canalizare, irigații, dezmlăștiniri, lucrări de combatare a eroziunii solului și intervenții active în atmosferă” – 4 miliarde de euro,
„Împădurim România și protejăm biodiversitatea” 1,5 miliarde de euro
„ Managementul deșeurilor, colectare selectivă și economie circulară”- 1,3 miliarde de euro
„ Transport feroviar și mobilitate urbană” - 5 miliarde de euro
„ Valul renovării – Fondul pentru reabilitarea verde și seismică”- 2,2 miliarde de euro
„ Energie regenerabilă și eficiență energetică” - 1,3 miliarde de euro
- Pilonul II , transformarea Digitală. Aici guvernul își dorește 4,02 miliarde de euro, dispuse în trei proiecte:
„Cloud guvernamental și sisteme digitale interconectate în administrația publică, semnătură și identitate electronică, promovarea investițiilor cu valoare adăugată mare în TIC” - 2,59 miliarde de euro
„ România Educată – Digitalizarea educației” – 780 milioane de euro
„ Broadband și 5G” – 650 milioane de euro
- Pilonul III – Creștere inteligentă. Aici guvernul vine cu năucitoarea cifră totală de 8,832 miliarde de euro, distribuită în șapte proiecte:
„Reforma sistemului de pensii și reforme fiscale” – 110 milioane de euro
„Investiții și instrumente financiare pentru sectorul privat și reforma companiilor de stat” – 2,405 miliarde de euro
„România Educată – Învățământ dual, tehnic și profesional” - 630 milioane de euro
„Cercetare, Dezvoltare și Inovare” - 510 milioane de euro
„Dezvoltarea infrastructurii de gaz natural în amestec cu hidrogen și alte gaze verzi” – 600 milioane de euro
„România Creativă (industrii creative)” – 77 milioane de euro
„Transport rutier și autostrăzi” – 4,5 miliarde de euro
- Pilonul IV – coeziune socială și teritorială. Aici guvernul își dorește 5,17 miliarde de euro, dispuse în cinci proiecte:
„Fondul de reziliență pentru localități” – 4 miliarde de euro
„Fondul pentru dezvoltare comunitară în rural și zone urbane sărace” – 400 milioane de euro
„Infrastructură socială și cămine de bătrâni” – 250 milioane de euro
„România Velo – Încurajarea transportului și turismului pe bicicletă, pedestru și alte forme nemotorizate” – 120 milioane de euro
„România Atractivă” – 400 milioane de euro
- Pilonul V – sănătate și reziliență economică, socială și instituțională. 6,515 miliarde de euro vrea guvernul să aducă de la UE prin șase proiecte:
„Fondul pentru spitale. Creșterea accesului la sănătate” – 3 miliarde de euro
„Reziliență în situații de criză” - 700 milioane de euro
„România Educată – Infrastructură școlară și universitară” - 2 miliarde de euro
„Încurajarea formalizării muncii și introducerea venitului minim de incluziune” – 567 milioane de euro
„Reforma administrației publice, salarizarea unitară, dialog social și creșterea eficienței justiției” – 148 milioane de euro
„Fondul de reziliență a societății civile” – 100 milioane de euro
- Pilonul VI – politici pentru generația următoare, copii și tineri. 1,306 miliarde de euro, împărțite în trei proiecte vrea să adune guvernul pe acest pilon:
„România Educată – Program Național pentru reducere a abandonului școlar” – 636 milioane de euro
„Granturi pentru tineret și sport – 300 milioane de euro
„România Educată – Programul Național pentru Creșe” – 370 milioane de euro.
Este, fără îndoială, hilar să crezi că poți înghesui 4,5 miliarde de euro pentru autostrăzi la pilonul „Creștere inteligentă”, alături de stimularea creativității sau a cercetării-dezvoltării. Sau să înghesui 4 miliarde de euro pentru irigații la „tranziția verde”, pe lângă managementul deșeurilor, împăduriri și dezvoltarea transportului feroviar electric, nepoluant. Și totuși guvernul României a făcut-o. Cu speranța că poate nimeni nu va citi miile de pagini menite să ascundă faptul că niciun lider din coaliția majoritară nu vrea să facă ceea ce s-a hotărât la Consiliul European în prezența Marelui Tăcut de la Sibiu.
Să nu uităm, totuși, esențialul: sumele acestea sunt datorate crizei medicale și economice de anul trecut. Fondul asistenței financiare de la UE rămâne cadrul financiar multianual, adică programul pe 7 ani (2021-2027), prin care statele UE primesc bani pentru agricultură și pentru dezvoltare.
Nu vreți să vedem ce găsim aici?
România va primi, în următorii 7 ani, 37 de miliarde de euro:
- 21,6 miliarde de euro pentru investiții, inclusiv în infrastructură, din fondul de coeziune și din cel de dezvoltare regională
- 8,3 miliarde de euro pentru probleme sociale
- și 7 miliarde de euro pentru agricultură
Polonia, o țară dublă, va primi 84,5 miliarde de euro (mult mai mult pe locuitor decât noi), dintre care
- 60 de miliarde de euro pentru investiții
- 15 miliarde de euro pentru probleme sociale
- și doar 9,5 miliarde de euro pentru agricultură.
Ungaria, de două ori mai mică decât România, va primi peste 25 de miliarde de euro (iarăși mult mai mult pe locuitor decât noi), dintre care
- doar 3 miliarde de euro pentru agricultură
- 17 miliarde de euro pentru investiții
- și 5,5 miliarde de euro pentru probleme sociale
Hai să tragem linie și să adunăm: România și-a programat doar 21 de miliarde de euro din totalul de 37 de miliarde de euro (56% adică) pentru investiții în cadrul financiar multianual, polonezii și-au prevăzut acolo 60 de miliarde de euro din totalul de 84,5 miliarde de euro (71% adică), iar ungurii și-au prevăzut pentru investiții 17 miliarde de euro din totalul de 25 de miliarde de euro (68% adică). Și astfel ne-am trezit că nu ajung banii pentru autostrăzi și pentru irigații. Păi ce să facă guvernanții noștri: hop, au vârât autostrăzile și irigațiile în PNRR, sperând să-i păcălească pe bruxellezi și să profite de neatenția și nebăgarea de seamă a acestora! Dar iată că, deși părea că se odihnește după vizita la Erdogan, tanti Ursula s-a trezit tocmai când citea dosarul cu șină al lui Ghinea și ne-a prins iar pe picior greșit.
Putem să concluzionăm simplu: atât s-a putut! Sau ăștia suntem! Dar iarăși ne vom fi făcut de râs, prin reprezentanți, e drept, și atunci când vom trage linie și vom vedea că nu am reușit să cheltuim toți banii din PNRR sau că i-am cheltuit altfel decât avea țara nevoie, ne vom întrista din nou.
Până ne dezmeticim, vă las să vă delectați cu clasamentul „la zi” al gradului de absorbție al fondurilor europene, prin comparație cu Ungaria și Polonia:
Nu pot să închei fără a vă oferi și ratele de absorbție a fondurilor la nivel național: România 54%, Ungaria 62%, Polonia 64%, Bulgaria 53%, Cehia 58%. Da, da, mulțumim Klaus Iohannis, nu suntem ultimii, bulgarii stau mai prost ca noi, puteți să vă culcați la loc...