Modificarea legii pensiilor speciale ale magistraților face parte din strategia electorală a prezidențiabilului Crin Antonescu.
Camera Deputaților a adoptat miercuri proiectul de lege privind pensiile magistraților, care modifică atât vârsta de pensionare, cât și cuantumul pensiilor speciale.
Față de proiectul coaliției majoritare, textul de lege a suferit modificări prin adoptarea unui amendament al Comisiei pentru Muncă și a unuia din partea parlamentarilor USR.
Vârsta de pensionare a magistraților nu va mai fi eșalonată astfel ca în anul 2045 să ajungă la 65 de ani, cum prevedea proiectul inițial, ci va deveni obligatorie începând cu 1 ianuarie 2026, a precizat președintele Comisiei pentru Muncă a Camerei Deputaților, Adrian Solomon.
Proiectul inițial prevedea că magistrații pot beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc „condiția de vechime de minimum 25 de ani numai în aceste funcții“, precum și „condiția de vârstă de cel puțin 48 de ani“. Practic, modificările față de pretinsa reformă din 2023 erau minore.
Amendamentul susținut de parlamentarii USR și votat de plen prevede că magistrații pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din media indemnizațiilor lunare brute și a sporurilor din ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării.
După cum era de așteptat, proiectul de lege votat de Camera Deputaților a fost criticat prompt într-un comunicat de presă de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în care se arată că modificările legiferate sunt într-o „evidentă contradicție atât cu principiul independenței Justiției, cât și cu celelalte principii constituționale“, făcând referire, printre altele, la egalitatea în drepturi și nediscriminarea magistraților față de alte categorii sociale.
În momentul de față, un magistrat membru al CSM are o pensie de 7.700 de euro pe lună, în timp ce pensia medie la nivel național este de mai puțin de 500 de euro lunar. Iată un exemplu elocvent de „egalitate în drepturi și nediscriminare“, principii evocate de Consiliul Superior al Magistraturii.
Nu e nici o îndoială că modificarea legii pensiilor speciale ale magistraților face parte din strategia electorală a prezidențiabilului Crin Antonescu. Prevederile revoluționare votate de Camera Deputaților vor trebui să fie asumate, cine știe când, și de Senat, care e forul decizional, după care să ajungă în malaxorul Curții Constituționale care, nu e nici un dubiu, le va respinge.
Crin Antonescu cheamă coaliția la ordin
Candidatul coaliției PSD-PNL-UDMR Crin Antonescu joacă în campania electorală rolul unui decident de care coaliția trebuie să asculte necondiționat.
Majoritatea din Parlament este un fel de ucenic ascultător care se angajează să voteze proiecte de lege cerute de el, mai ales acele proiecte la care românii sunt foarte sensibili.
Trebuie să recunoaștem că strategia aceasta e bine gândită de staff-ul său de campanie, în sensul că partidele din coaliție, percepute ca parte a sistemului, execută ordinele unui viitor președinte vizionar.
Bineînțeles că șeful statului nu are nici o pârghie conferită de Constituție prin care să determine Parlamentul să inițieze și să voteze o lege sau alta, dar electoratul, sătul de promisiunile partidelor, se îndreaptă spre cel care, iată, are puterea de a impune.
Cel mai revelator exemplu e legat de epopeea pensiilor speciale ale magistraților, despre care în urmă cu două săptămâni Crin Antonescu a declarat cu retorica-i binecunoscută: „Am solicitat cu fermitate astăzi coaliției de guvernare (...) să terminăm odată cu pensiile speciale din magistratură, cu vârstele de pensionare diferite, pentru că trebuie să existe un principiu de echitate pentru toți cetățenii acestei țări“.
Iată că ucenicul ascultător PSD-PNL-UDMR s-a conformat.