Putin e furios. Deși nu a venit în fața opiniei publice cu vreo dovadă, continuă să arate cu degetul spre Occident pentru atentatul de la mall-ul din Moscova.
Rușii sunt și ei furioși. Pe rețelele sociale Telegram și VKontakte sunt sute de teorii ale conspirației, mii de atacuri rasiste, postări care cer plecarea imigranților asiatici, dar și îndemnuri la răzbunare împotriva Ucrainei.
Durerea, neputința și lipsa de reacție a autorităților din Rusia au fost transformate de intervențiile lui Putin și ale acoliților săi într-un val de ură îndreptat împotriva Kievului și a aliaților occidentali.
Mesajul general care se conturează în discursul promovat pe canalele oficiale de comunicare, televiziuni și rețele sociale – toți sunt dușmanii Rusiei, toți sunt inamici.
„… cei patru teroriști au fost prinși și sunt închiși. Ei fugeau și încercau să treacă granița în Ucraina, unde conform unor date preliminare erau așteptați și urmau să fie ajutați să intre în țară”, a declarat Vladimir Putin, într-o intervenție televizată din data de 23 martie.
Străinii, responsabili pentru eșecurile lui Putin
Președintele rus, în declarațiile sale, nu a făcut nicio referire la alerta și informațiile trimise de SUA autorităților de la Moscova despre iminența unui atac terorist, produs de „extremiști”, încă din data de 7 martie.
Dar acesta a dezvoltat și susține o teorie a conspirației în care spune că atacatorii au fost recrutați, plătiți și pregătiți de agențiile de spionaj occidentale cu scopul de a destabiliza Rusia.
Cei care au trăit în perioada dictaturii comuniste sunt familiarizați cu acest tip de discurs în care responsabilitatea pentru toate problemele și eșecurile interne e transferată la „inamicii străini”, care „vor să ne destabilizeze”.
Ideea e prezentă în multe intervenții publice ale lui Nicolae Ceaușescu din perioada în care era la putere, iar acest tip de narațiune, atât de folosită de liderii sistemelor politice dictatoriale, reprezintă și colacul de salvare pentru Putin, cu ajutorul căruia speră să ajungă la mal, după dezastrul provocat de atentatul terorist de la Moscova.
Mai există o teorie a conspirației, de data asta promovată de o serie de comentatori, jurnaliști și oameni politici din țările occidentale, care consideră și încearcă să demonstreze că atentatul de la Moscova a fost planificat și pus în practică de FSB, agenția de informații a Rusiei, cu scopul de a crea o criză internă care să-i dea posibilitatea lui Putin să anunțe o nouă mobilizare pentru întărirea forțelor armate.
Nici pentru susținerea acestei teorii nu există informații, declarații și dovezi credibile.
Dar asta nu înseamnă că Putin nu va folosi politic această criză exact pentru scopul de mai sus. Va încerca să mențină „dorința de răzbunare a populației” și, astfel, să preîntâmpine proteste legate de o nouă acțiune de mobilizare a cetățenilor ruși.
Rusia, o spirală a întunericului
Sunt voci care susțin că atentatul de acum seamănă mult cu „aruncarea în aer a blocurilor de locuințe” din anul 1999, atunci când Putin era prim-ministru.
În luna septembrie 1999, o serie de explozii în Moscova și alte orașe, în care blocuri de apartamente au sărit în aer, au provocat moartea a peste 300 de persoane și rănirea a cel puțin 1.000.
Atentatele de atunci au fost folosite ca pretext pentru declanșarea celui de al doilea război din Cecenia, dar și transformarea lui Putin dintr-o figură publică ștearsă într-un lider ce urma să ajungă președintele Rusiei.
Și în cazul acelor atentate, deși s-a scris mult, s-au făcut investigații de presă, iar regimul de la Kremlin a ucis jurnaliști, cum a fost cazul tragic al Annei Politovskaia, nu au existat dovezi clare că atacurile au fost puse la cale de FSB.
Rusia e o spirală a întunericului în care adevărul e cel mai mare dușman al regimului de la Kremlin.
„Credem că Statele Unite, Marea Britanie și Ucraina se află în spatele atacului terorist… Acum vorbim despre informațiile concrete pe care le avem. Sunt informații generale, dar respectivele state au un lung istoric de acest gen”, a declarat Alexander Bortnikov, directorul FSB, citat de agenția TASS.
Rareori apare ocazia de a citi o declarație mai contradictorie a unui oficial cu responsabilități de securitate majore într-un stat.
În realitate, Bortnikov anunță că are „informații concrete”, dar „generale”. Un astfel de mesaj poate fi tradus, mai simplu, cam așa: N-am nicio dovadă, dar dacă Putin a zis, trebuie să-l susțin, iar SUA, Marea Britanie și Ucraina sunt dușmanii noștri.
„Ce pot să facă aceste state pentru a-și demonstra capacitatea? …Să efectueze acte de sabotaj și terorism în spatele frontului. Acesta este obiectivul urmărit atât de șefii serviciilor speciale ucrainene, cât și de cei ai serviciilor speciale britanice. Serviciile speciale americane au menționat în mod repetat și ele acest lucru…”, a mai declarat Bortnikov, conform sursei citate.
FSB, umilit
Deci dovezile FSB sunt în realitate un raționament realizat pe baza „obiectivelor” urmărite de ucraineni și britanici și confirmate de SUA și nu pe fapte, pe ce s-a întâmplat concret la Moscova.
Cu un astfel de șef, nu e de mirare că FSB a ratat să dejoace atentatul terorist cu toate alertele primite de la serviciile occidentale.
Dar marea problemă a lui Putin, Bortnikov și Patrușev, șeful Consiliului de Securitate, e că agențiile occidentale au reușit penetrarea serviciilor de informații ale Kremlinului, aflând înaintea acestora despre, de exemplu, amenințări teroriste.
Nu numai că resping ajutorul Occidentului într-o problemă sensibilă, dar Putin și aliații săi ratează să-și facă treaba la ei acasă.
De fapt, tragedia de la Moscova reprezintă una dintre cele mai mari umilințe a serviciilor secrete din Rusia, fiind expusă incapacitatea lor de a strânge informații și de a reacționa într-o situație de criză.
Nimeni nu negociază cu Putin în termenii propuși de liderul rus
Frustrarea lui Vladimir Putin vine din revelația confirmării faptului că e înconjurat de „trădători”, iar toate mișcările sale sunt monitorizate și cunoscute de ucraineni și forțele aliate.
În ultima sa intervenție, Putin se arată iritat de faptul că SUA ajută în continuare Ucraina, că „sunt trimiși bani” și că la Kiev va fi adoptată legea mobilizării, care va întări forțele armate din această țară.
Acuzațiile sale trebuie înțelese ca un moment de cotitură în care Putin devine conștient că, pe termen și lung, războiul nu va curge în favoarea sa, iar SUA și NATO au resurse suficiente pentru a susține Ucraina până la capăt, așa cum au declarat de nenumărate ori.