Dezastrele modelează cursul istoriei. După gripa spaniolă din 1918, femeile au intrat pe piața muncii într-un număr mai mare și ocupând roluri rezervate anterior bărbaților. Unele femei au primit chiar salarii egale cu cele ale predecesorilor lor și au ocupat poziții de conducere.
Un secol mai târziu, în timp ce ne confruntăm cu o altă pandemie, continuăm să luptăm cu tenacitate pentru egalitatea de gen. Criza generată de coronavirus amplifică inegalitățile și dezechilibrele de putere existente, afectând în mod disproporționat femeile, inclusiv prin creșterea drastică a numărului de cazuri de violență domestică.
Cu toate acestea, pandemia este și o ocazie de a reconstrui mai bine societățile după această criză și de a transforma inegalitățile structurale de gen.
Primul pas este identificarea zonelor în care există fracturi majore, de exemplu, în sectorul serviciilor de îngrijire, care funcționează deja în condiții suboptime. În întreaga lume, femeile îndeplinesc, în medie, de trei ori mai multe activități de îngrijire și sarcini casnice neremunerate decât bărbații, în special majoritatea sarcinilor legate de îngrijirea copiilor.
Conform unui raport recent al OIM, 606 milioane de femei în vârstă de muncă au declarat că nu pot să aibă un loc de muncă remunerat din cauza obligațiilor de îngrijire pe care le au, care nu sunt remunerate. În cazul bărbaților, această cifră este de 41 de milioane.
Măsurile de limitare a pandemiei, ordinele de a sta în casă și închiderea școlilor au agravat această fractură, întrucât femeile își asumă sarcini de îngrijire suplimentare, cel mai adesea în plus față de activitățile remunerate ca lucrători esențiali sau efectuate în noile modalități de lucru, la distanță.
Femeile se află și în prima linie a serviciilor de sănătate și de îngrijire, fiind expuse deci zilnic riscului de infecție cu coronavirusul. La nivel mondial, femeile reprezintă 69% din personalul medico-sanitar și 88% din personalul de îngrijire personală.
În UE, lucrătorii din domeniul îngrijirii sunt adesea femei migrante din țări mai sărace, care suplinesc deficitul din acest sector din țările mai bogate – ca asistente medicale, asistente de îngrijire pe termen lung și îngrijitoare la domiciliu – având grijă de alții în timp ce sunt nevoite să își lase familiile și copiii în țările de origine.
Munca de îngrijire – remunerată și neremunerată – stă la baza societăților și economiilor, dar presupune costuri ridicate pentru femei. Aceasta trebuie să fie mai bine valorizată și partajată mai echitabil. Trebuie să facem mult mai mult pentru a asigura investiții în sistemele de sănătate, de îngrijire a copiilor și de îngrijire pe termen lung.
Sectorul îngrijirii copiilor are nevoie de mai multe investiții bine direcționate. Creșterea calității serviciilor de îngrijire a copiilor va conduce la sporirea numărului de femei care pot avea un serviciu, iar creșterea subvențiilor va genera un grad mai mare de utilizare a acestor servicii de către părinți.
UE acordă țărilor europene un sprijin financiar specific, bazat pe nevoi, pentru aceste servicii. Chiar și în aceste condiții, lipsa unor structuri adecvate de îngrijire a copiilor duce la pierderi financiare importante, estimate în UE la 350 de miliarde EUR pe an, din cauza participării reduse a femeilor în economie.
Citește și: Egalitatea contează mai mult ca oricând (Op-ed)
Criza generată de coronavirus evidențiază necesitatea urgentă de a face investiții susținute în serviciile de îngrijire a copiilor și în alte servicii, inclusiv în serviciile esențiale destinate victimelor actelor de violență și în serviciile de sănătate sexuală și reproductivă.
Iar numărul în creștere al rapoartelor care arată o „pandemie ascunsă” a violenței domestice și a altor forme de violență împotriva femeilor subliniază importanța unei acțiuni continue de prevenire și combatere, de exemplu prin intermediul Inițiativei comune a UE/ONU Spotlight.
De asemenea, trebuie să schimbăm modul în care se iau deciziile privind sănătatea publică. Deși femeile sunt cele care prestează cea mai mare parte a serviciilor de asistență medicală, în 2019, aproximativ 72% dintre liderii executivi în domeniul sănătății la nivel mondial erau bărbați.
Raportul UN Women intitulat Rights in Review (Bilanțul drepturilor) evidențiază în mod clar această inegalitate structurală: 75% dintre parlamentari sunt bărbați, 73% dintre pozițiile de conducere sunt deținute de bărbați, la fel cum 70% dintre negociatorii din domeniul climei și aproape toți negociatorii pentru pace sunt bărbați.
Dacă ne dorim cu adevărat egalitatea, acest lucru trebuie să se schimbe. A reconstrui mai bine societățile după această criză înseamnă a include femeile în procesul de luare a deciziilor – și a face schimbările structurale, inclusiv în sistemul de îngrijire, care să promoveze în mod intenționat acest demers.
Acesta este motivul pentru care, în Strategia privind egalitatea de gen 2020-2025, Comisia Europeană a pus accentul în mod special pe rolul de conducere al femeilor și a inclus o campanie de combatere a stereotipurilor de gen.
Pentru un viitor în care egalitatea de șanse între femei și bărbați să fie reală, trebuie să ne asigurăm că acest subiect este integrat pe deplin în educație.
În această privință, Ziua Internațională a Femeilor și a Fetelor din Domeniul Științei, sărbătorită la 11 februarie, este un excelent exemplu de acțiune concretă a Organizației Națiunilor Unite și a statelor sale membre pentru a se opune segregării de gen în procesul educațional.
Acum, când se caută cele mai bune modalități de redresare în urma pandemiei de coronavirus și de consolidare a rezilienței, lansăm un apel către toate țările să facă investițiile îndelung așteptate în serviciile de îngrijire.
Mai exact, trebuie să se acorde prioritate alocărilor bugetare prin care se va putea asigura un acces mai larg la serviciile de îngrijire și o îmbunătățire a calității acestor servicii, precum și condiții decente de muncă și de protecție socială.
Astfel de investiții vor fi esențiale pentru o redresare durabilă, cu beneficii multiple: femeile cu responsabilități de îngrijire care poate că și-au pierdut locul de muncă vor (re)intra mai ușor în câmpul muncii; vor fi direcționate resurse către serviciile de îngrijire, cu potențialul de a crea locuri de muncă într-o perioadă în care ratele șomajului sunt în creștere, iar guvernele sunt dornice să reintegreze oamenii în câmpul muncii; și vom sprijini locuri de muncă verzi, care oferă îngrijire persoanelor, evitând în același timp degradarea mediului și menținând drept priorități ferme echitatea de gen și justiția climatică.
Să transformăm această criză într-o oportunitate pentru o schimbare pozitivă și un viitor mai echitabil pentru toți!
Articol de opinie comun al directoarei executive a UN Women, Phumzile Mlambo-Ngcuka, și al comisarei UE pentru egalitatea de gen, Helena Dalli