- Ajunge la Moscova în după-amiaza zilei de 8 mai, având o întâlnire neoficială cu Putin.
- Deși în țară e instaurată o cenzură draconică, mai multe postări și informații vehiculate pe diverse canale de comunicare spun că Lukașenko ar fi suferit un atac de cord.
- Îmbolnăvirea liderului autoritar de la Minsk, cel mai important aliat al lui Vladimir Putin, creează o situație volatilă în nordul Ucrainei.
- Președintele belarus a încercat să-și mărească independența față de Rusia, dar mișcările de protest ale Opoziției, din vara anului 2020, îl determină pe Lukașenko să-i ceară ajutorul lui Putin pentru a rămâne la putere.
- În luna noiembrie a anului trecut, Vladimir Makei, ministrul de Externe al Belarus, moare în condiții misterioase, la scurt timp după întoarcerea de la Erevan, Armenia.
Președintele Belarusului aterizează pe aeroportul din Moscova în după-amiaza zilei de 8 mai. Coboară din avion și dă mâna cu câțiva oficiali. Pe cap are o șapcă închisă la culoare. E îmbrăcat în haine de stradă, cu o geacă din fâș albastră, scurtă, până la talie.
Are o figură odihnită și zâmbește. Se urcă într-o mașină neagră, cu însemnele țării sale, parcată pe pistă, în apropierea avionului.
Lukașenko este unul dintre cei șase lideri străini ai singurelor state care au participat la parada de 9 Mai din Piața Roșie, e vorba de Belarus, Kazahstan, Armenia, Tadjikistan, Uzbekistan și Kârgâzstan.
Președintele ajunge la Moscova mai devreme decât ceilalți, într-o vizită neoficială, având „o întâlnire de lucru” cu Vladimir Putin, a anunțat cotidianul Moscow Times.
A doua zi dimineața, Lukașenko nu apare la micul dejun, oferit de Vladimir Putin invitaților săi, remarcă într-un articol publicat pe site-ul independent Meduza, interzis în Rusia.
Liderul de la Minsk e fotografiat câteva ore mai târziu, în tribuna oficială, cu o grimasă de durere pe față și cu un bandaj pe mâna dreaptă.
Unii comentatori anunță pe rețelele sociale că acesta avea montat un cateter în urma unui tratament medical de urgență.
De asemenea, pe rețelele sociale au apărut informații că Lukașenko nu s-a putut deplasa la ceremoniile ținute în Piața Roșie și că nu a reușit să-și țină discursul tradițional.
Infecție virală, probleme cu inima
După paradă, președintele Belarus pleacă imediat spre Minsk, iar de șase zile nu a mai avut nicio apariție publică.
Duminică seara, Lukașenko era internat în spital, conform unei informații difuzate de Euroradio, un post care emite din Minsk, capitala Belarus.
Deși în țară funcționează o cenzură draconică, mai multe postări și informații vehiculate pe diverse canale de comunicare spun că Alexandr Lukașenko ar fi suferit un atac de cord și că starea lui de sănătate se deteriorează rapid.
Pavel Latușka, lider al Opoziției refugiat în Polonia, fost ministru al Culturii, a postat pe contul său de Twitter informația că președintele are o infecție virală, asociată cu miocardită, suferind și un stop cardiac.
Rămâne un mister ce a provocat deteriorarea sănătății lui Lukașenko, acesta sosind la Moscova într-o formă fizică bună și părăsind Rusia, o zi mai târziu, grav bolnav.
Răspunsul se află în evenimentele petrecute în seara zilei de 8 mai după ce a părăsit pista aeroportului, în mașina oficială.
Pe site-ul președinției Rusiei nu a fost anunțată nicio întâlnire între Vladimir Putin și Aleksandr Lukașenko, primul având discuții doar cu președinții Kârgâzstan și Uzbekistan.
O relație complicată
Îmbolnăvirea liderului autoritar de la Minsk, cel mai important aliat al lui Vladimir Putin, creează o situație volatilă în nordul Ucrainei.
În data de 24 februarie 2022, forțele ruse au declanșat atacul asupra Kievului după ce au transferat trupe militare, armament și vehicule blindate pe teritoriul Belarusului, lansând operațiunile militare pe frontul de nord din această țară.
Relația dintre Lukașenko și Putin e una complicată. Președintele belarus a încercat să-și mărească independența față de Rusia, dar mișcările de protest ale Opoziției, pornite la Minsk în vara anului 2020, după alegeri, îl pun pe Lukașenko într-o poziție dificilă, acesta cerându-i atunci ajutorul lui Putin pentru a rămâne la putere.
Din acel moment, liderul de la Minsk intră sub autoritatea Kremlinului, care încearcă să implice Belarusul în planurile de cucerire a Ucrainei.
Lukașenko oferă spațiu de manevră Kremlinului, dar la câteva zile după invazie, când sunt observate primele eșecuri militare ale Rusiei, începe să se detașeze de Moscova, refuzând să trimită trupe în Ucraina, decizie ce-l irită pe Putin.
Moartea misterioasă a unui oficial de la Minsk
În luna noiembrie a anului trecut, Vladimir Makei, ministrul de Externe al Belarus, moare în condiții misterioase , la scurt timp după întoarcerea de la Erevan, Armenia, unde avusese loc o conferință a Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), un model de alianță militară, inventat de Kremlin, pentru a controla fostele republici sovietice.
Atunci s-a vorbit despre o posibilă operațiune a serviciilor secrete din Rusia, care au eliminat un demnitar cu vederi mai occidentale, punându-se astfel presiune pe Lukașenko pentru a accepta să trimită militari în Ucraina.
După jumătate de an, președintele din Belarus se îmbolnăvește și el în timpul unei vizite la Moscova.
Când, în 2014, Rusia a invadat Ucraina, Lukașenko și-a păstrat neutralitatea, refuzând să recunoască Peninsula Crimeea ca fiind teritoriu rusesc, menținându-și relațiile diplomatice cu președintele ucrainean de atunci, Petro Poroșenko.
În septembrie 2021, la un an după marile mișcări de protest la adresa lui Lukașenko, Belarus și Rusia organizează exerciții militare comune denumite Zapad - 2021 (Occident - 2021, în traducere), care au implicat peste 200.000 de soldați și au avut loc în apropiere de granița cu Ucraina, Polonia și statele baltice.
Manevrele au fost văzute ca o demonstrație de forță și o amenințare la adresa securității regionale de către NATO și Uniunea Europeană. Lukașenko a declarat atunci că armata lui se va alătura celei ruse în războiul din Ucraina, în cazul unui atac asupra Belarusului.
Belarus, un butoi cu pulbere
Relația lui Aleksandr Lukașenko, președintele Belarus, cu Opoziția din această țară este una tensionată și conflictuală.
Lukașenko e la putere din 1994, fiind considerat ultimul dictator din Europa. A reprimat violent protestele care au izbucnit după alegerile prezidențiale din august 2020, în care a fost declarat câștigător cu peste 80% din voturi, în ciuda acuzațiilor de fraudă și a susținerii populare pentru candidata Opoziției, Svetlana Tihanovskaia.
Opoziția din Belarus este formată din mai multe partide și mișcări politice, sociale și civice, care doresc instaurarea democrației și apropierea de Uniunea Europeană.
Printre liderii Opoziției se numără Tihanovskaia, care a fugit în Lituania după alegeri, Natalia Koleșnikova, care a fost răpită și arestată de autoritățile de la Minsk, Pavel Latușko, care a fost demis din funcția de director al Teatrului Național și a plecat în Polonia, și Maria Koleșnikova, care a fost condamnată la 11 ani de închisoare pentru tentativă de răsturnare a puterii.
Lukașenko nu recunoaște legitimitatea Opoziției și îi acuză pe liderii ei de trădare, extremism și colaborare cu forțe străine. Pentru a rămâne la putere s-a bazat pe sprijinul Rusiei, pe loialitatea forțelor de securitate și susținerea populației din mediul rural.
Lukașenko își menține controlul asupra economiei, a mass-media și a sistemului judiciar, iar opozanții săi se confruntă cu acțiuni de intimidare, arestări, tortură și răpiri.
Relația lui Lukașenko cu Opoziția din Belarus este una fără perspective de dialog sau compromis. Opoziția cere alegeri libere și corecte, eliberarea tuturor deținuților politici și respectarea drepturilor omului.
Lukașenko refuză orice concesie. Situația din țară rămâne una instabilă și tensionată, cu riscul izbucnirii violențelor.
Belarus e o țară care se confruntă cu o criză politică și economică profundă, după ce președintele Aleksandr Lukașenko a câștigat un al șaselea mandat în alegerile contestate din august 2020.
O economie dependentă de Rusia
Protestele masive ale Opoziției, represiunea brutală a forțelor de securitate și sancțiunile occidentale au izolat regimul lui Lukașenko și au afectat grav economia țării.
Belarus are o economie predominant de stat, care depinde în mare măsură de exporturile de produse petroliere rafinate. De asemenea, Belarus beneficiază de subvenții energetice și credite ieftine din partea Rusiei, principalul său aliat și partener comercial.
Relația dintre cele două țări s-a deteriorat în ultimii ani, pe fondul divergențelor privind integrarea economică și politică.
Potrivit Băncii Mondiale, economia Belarusului se va contracta cu 2% în acest an, o cifră relativ optimistă, având în vedere efectele pandemiei și dependența țării de prețul petrolului.
Perspectivele pe termen mediu și lung sunt sumbre, în condițiile în care sancțiunile occidentale vizează sectoare cheie ale economiei, cum ar fi industria chimică și sectorul financiar.
Inflația a crescut, iar rezervele valutare au atins cel mai mic nivel din ultimii cinci ani.