Forțele militare ucrainene nu și-au atins obiectivele după începerea operațiunilor complexe de eliberare a teritoriului din această vară.
Peste 20% din echipamentele militare occidentale au fost distruse de ruși, înaintarea armatei Kievului nereușind să producă o spărtură în liniile defensive ruse.
Presiunea militară a Ucrainei și cea politică a statelor aliate au reușit, totuși, o victorie despre care se vorbește mai puțin – prăbușirea autorității lui Vladimir Putin.
Generalul Ivan Popov, fost comandant al Armatei 58 de Forțe Combinate, a mărturisit într-o înregistrare audio, care a ajuns pe rețelele sociale, că există probleme majore în armata rusă pe linia frontului, în vestul regiunii ucrainene Zaporojie.
Înaltul ofițer a fost înlăturat din funcție de către conducerea Ministerului Apărării, după ce înregistrarea a făcut vâlvă pe canalele de Telegram din Rusia.
Descrierea situației critice din armată, făcută de generalul Popov, a fost prezentată de acesta într-o discuție cu Andrei Gurulev, un alt general, fost comandant al Districtului Militar de Sud, cel cucerit de Grupul Wagner în ziua rebeliunii militare, care acum este deputat în Duma de Stat.
Înalții ofițeri continuă să critice deciziile lui Putin
„Am ales să spun lucrurilor pe nume, în memoria camarazilor mei morți, să nu păstrez o tăcere lașă”, a susținut generalul Popov în înregistrarea respectivă.
„Mi-am exprimat îngrijorarea la cel mai înalt nivel în legătură cu lipsa capacităților noastre de a face față artileriei inamice, cu absența stațiilor de recunoaștere a bateriilor ucrainene și numărul mare de victime din rândul militarilor noștri”, a mai spus generalul în discuția cu deputatul rus.
Ieșirea lui Popov vine la trei săptămâni după revolta Grupului Wagner, arătând cât de gravă e situația în sistemul militar al Moscovei.
Dar mai indică și faptul că în armata rusă există un puternic curent de opinie împotriva lui Putin, a lui Șoigu, ministrul Apărării, și Gherasimov, șeful de Stat Major.
Nemulțumirea înalților ofițeri din fruntea operațiunilor de pe front este combustibilul care alimentează erodarea rapidă a autorității lui Vladimir Putin.
Cooperativa miliardarilor care vrea să pună capăt războiului
„Lovitura de stat dată de Grupul Wagner a fost un succes. Puterile din cadrul mafiei conducătoare sunt în prezent redistribuite așa cum au fost planificate de către conspiratorii din spatele lui Prigojin”, spune Igor Ghirkin, fost ofițer FSB, condamnat pentru terorism în Olanda, într-un video distribuit pe rețelele sociale.
„Serghei Șoigu și-a pierdut o parte din privilegii, deși nu e complet demolat, iar resursele pe care le controlează se duc în direcția grupului de oligarhi ce formează Cooperativa Ozero, miliardarii Rotenberg, Kovalciuc și asociații lor”, mai spune Ghirkin.
„Acest grup e interesat în mod vital să pună capăt războiului în orice condiții. Nu ne va lăsa, în niciun caz, să câștigăm și îl va ghida pe președintele Putin să accepte înfrângerea și să transfere puterea unui succesor desemnat de Cooperativă”, a adăugat cel găsit vinovat pentru doborârea avionului civil MH 17, în iulie 2014, cu o rachetă rusească.
„În lunile următoare, ar trebui să ne așteptăm la noi campanii care vizează subminarea Ministerului Apărării, a influenței lui Patrușev și a acelor părți ale FSB care nu sunt controlate de grupurile oligarhice”, a mai spus Ghirkin.
Nikolai Patrușev este secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, fost șef FSB, un apropiat al lui Putin, care a avut o contribuție majoră la dezvoltarea doctrinei politice care a dus la invadarea Ucrainei.
Teoria prezentată de Ghirkin n-ar valora mare lucru dacă nu ar fi fost validată de evenimente recente din Rusia.
Poziția ambiguă față de Surovikin
În urma rebeliunii Grupului Wagner, Vladimir Putin și-a pierdut vizibil din autoritate, nereușind să ia nicio măsură consistentă împotriva lui Prigojin și a celor care l-au sprijinit.
Generalul Serghei Surovikin, fost comandant al forțelor ruse din Ucraina, împreună cu alți 13 ofițeri, se află în custodia FSB, dar nu sunt anchetați în mod oficial, nu au fost puși sub acuzare, iar procurorii nu au deschis niciun dosar pe numele lor și nu au formulat nicio acuzație.
În cazul Surovikin, statul rus și-a suspendat atribuțiile, în timp ce oamenii FSB îl țin sub control sau sub protecție, nimeni nu poate descrie cu precizie statutul lui.
Din situația generalului se observă ambiguitatea lui Putin față de cei care au declanșat rebeliunea militară, confirmându-se astfel faptul că Evgheni Prigojin nu a acționat de unul singur.
„Aparatul de securitate rus a intrat într-o perioadă de confuzie și negocieri după revolta Grupului Wagner din 24 iunie 2023. În ultimele zile, a început să se contureze un aranjament provizoriu pentru viitorul grupului”, se arată într-o analiză publicată de Ministerul Apărării din Marea Britanie.
„La 12 iulie 2023, Serghei Șoigu a anunțat că Wagner a predat 2.000 de echipamente militare, inclusiv tancuri. La 15 iulie 2023, doar un mic contingent de luptători Wagner a ajuns într-o tabără din Belarus”, arată raportul britanic.
„În același timp, unele canale de Telegram asociate cu Grupul Wagner și-au reluat activitatea, concentrându-se pe evidențierea activităților militare din Africa. Pe baza anunțurilor recente ale oficialilor ruși, Kremlinul a acceptat ca forțele Wagner să mențină o prezență extinsă pe continentul african”, se precizează în documentul Ministerului Apărării din Regatul Unit.
Desfășurarea evenimentelor, negocierile și înțelegerile făcute la vârful puterii de la Kremlin sugerează desfășurarea unui proces accelerat de limitare a puterii lui Vladimir Putin, dar controlat în același timp, astfel încât să nu producă o implozie a sistemului politic din Rusia.
Se observă că în jurul președintelui se întâmplă lucruri ieșite din tipare, cu care acesta n-ar fi fost de acord la începutul conflictului.
Șeful spionilor ruși, îngrijorat de problema Ucraina
În 12 iulie, Serghei Narîșkin, șeful Serviciului de Informații Externe al Rusiei, a confirmat faptul că, în zilele de după desfășurarea rebeliunii Grupului Wagner, a avut o lungă discuție telefonică cu William Burns, directorul CIA.
„Cred că (subiectul revoltei - n.red.) a fost mai mult un pretext, deoarece partea principală a discuției noastre s-a axat pe problemele și evenimentele legate de Ucraina. Ne gândim, discutăm ce să facem în legătură cu Ucraina”, a declarat Narâșkin, citat de agenția rusă TASS.
La prima vedere, declarația șefului spionilor ruși arată ca una convențională, dar cei care știu cum funcționează relația directorilor serviciilor secrete din Rusia cu opinia publică înțeleg că ieșirea lui Narîșkin e una strident atipică.
Cum ar putea să accepte Vladimir Putin, din postura de comandant suprem al unei armate care duce un război de cucerire a Ucrainei, faptul că un subordonat al său spune că a vorbit cu șeful CIA despre ce trebuie făcut „în Ucraina”?
Adică, peste capul lui Putin, șeful spionilor ruși caută o soluție cu cei pe care liderul de la Kremlin, în discursurile oficiale îi numește „cei mai mari dușmani ai țării”, e vorba, de bună seamă, despre reprezentanții SUA.
Mai mult, în aceeași declarație, Narîșkin spune că există posibilitatea unei a doua întâlniri, față în față, cu directorul CIA, prima având loc la Ankara, Turcia, cu trei luni înainte de declanșarea invadării Ucrainei, într-o încercare a SUA și a aliaților săi de a-l convinge pe Putin să renunțe la declanșarea războiului.