Joe Biden s-a decis: NATO și SUA vor reacționa la presiunea Rusiei

Mii de soldați, fregate și avioane de luptă vor fi trimise în estul Europei pentru a descuraja invadarea Ucrainei de către Vladimir Putin. Președintele rus a mizat greșit pe lipsa de unitate a Occidentului și pe relația specială cu Germania.
Joe Biden s-a decis: NATO și SUA vor reacționa la presiunea Rusiei
  • Până la 50.000 de militari vor fi dislocați în statele baltice, România, Polonia și Bulgaria, în cazul în care tensiunile dintre Rusia și Ucraina escaladează.
  • Berlinul se alătură forțelor NATO, iar din 22 februarie avioane germane de vânătoare Eurofighters vor ajunge în România pentru misiuni de poliție aeriană.
  • Marea temere a lui Vladimir Putin e ca Ucraina să fie tot mai orientată către vest.

Pe străzile din Harkov sunt puțini trecători în aceste zile, mai ales din cauza frigului. A nins, e gheață pe trotuare, iar mașinile primăriei strâng zăpada. Temperaturile coboară până la minus 10 grade Celsius.

Dar și războiul îi ține pe oameni în case. Îi îngrijorează pentru că armata lui Putin e la câțiva kilometri și poate porni invazia în orice moment.

Bărbatul de peste 50 de ani, intervievat de un reporter, spune că, în caz de război, “va lua o armă în mână și va lupta”. El mai adaugă că-și va duce familia într-o casă din provincie, folosită pe timpul verii, unde a făcut provizii, iar “eu voi merge la război”.

Declarațiile lui s-au viralizat pe Twitter, fiind văzute de peste 129.000 de persoane.

Interviul face parte din războiul psihologic. E un mesaj care are scopul să-i mobilizeze pe ucraineni în cazul unui atac din partea Rusiei. 

Harkov, un oraș cu peste 1,4 milioane de locuitori, posibil, prima țintă pentru forțele armate ale lui Vladimir Putin - Sursa: Google Maps

Dar în Harkov, situația e mult mai complicată. Orașul cu 1,4 milioane de locuitori, din estul Ucrainei, are o importantă minoritate rusă. 

La începutul secolului XX, Harkov avea o populație majoritar rusă, dar ucrainizarea făcută de puterea sovietică a schimbat raportul locuitorilor.

Conform declarațiilor președintelui Volodimir Zelenski, acesta e primul oraș din Ucraina vizat de trupele ruse.

Weekendul în care Joe Biden a luat decizia să-i reziste lui Putin

Sâmbătă, 22 ianuarie, la Camp David, reședința de vacanță a președinților SUA din statul Maryland, a avut loc o întâlnire între Joe Biden și oficialii armatei.

În urma discuțiilor, decizia președintelui a fost să trimită câteva mii de soldați în statele baltice, dar și în Polonia, Bulgaria și România. În plus, vor fi dislocate în zonă nave de război, dar și avioane de luptă.

„…vom continua să luăm toate măsurile necesare pentru a proteja și a apăra toți aliații, inclusiv prin consolidarea părții de est a alianței. Vom răspunde întotdeauna la orice deteriorare a mediului nostru de securitate, inclusiv prin consolidarea apărării colective”, a declarat Jens Stoltenberg, secretar-general al NATO, citat de cotidianul britanic “The Times”.

În acest moment există o alianță împotriva unei posibile agresiuni a Rusiei asupra Ucrainei. 

Numărul soldaților trimiși în Europa de Est poate crește până la 50.000. Danemarca va trimite un număr de fregate în Marea Baltică, Spania va trimite vase de război în Marea Neagră și va suplimenta numărul de avioane de luptă care vor face poliție aeriană în zonă.

Olanda trimite și ea două avioane de vânătoare F-35 în Bulgaria, iar Franța, militari în România.

De asemenea, Germania se va alătura operațiunii NATO de întărire a flancului estic, trimițând avioane de luptă în România, începând cu data de 22 februarie, conform publicației germane “Frankfurter Allgemeine Zeitung”.

“Forțele armate germane din Europa de Est sunt deja implicate în supravegherea spațiului aerian din țările baltice”, anunță cotidianul citat. 

“În plus, armata germană conduce una dintre cele patru unități de luptă NATO staționate în țările baltice și Polonia, ca parte a programului alianței <prezenței sporite avansate>. În Rukla, Lituania, sunt dislocați 550 de soldați germani”, conform publicației germane.

Președintele Rusiei a pierdut prim-planul crizei

Toate aceste pregătiri vizează consolidarea rapidă a flancului estic al alianței Nord-Atlantice.

Nu există nicio informație legată de posibilitatea trimiterii de militari SUA ori NATO în Ucraina. Deciziile au legătură cu ridicarea nivelului de apărare.

„Chiar dacă suntem angajați într-un important demers diplomatic, suntem foarte concentrați pe consolidarea sistemului de apărare și a descurajării Rusiei”, a declarat secretarul de stat Antony J. Blinken, într-un interviu pentru postul TV CBS.

Deciziile luate în acest weekend arată că s-a ajuns la un punct comun în NATO, cel puțin pentru această etapă a crizei. Amenințarea Rusiei asupra Ucrainei a avut ca efect o deplasare rapidă de forțe înspre estul Europei, dar și transfer de fonduri și echipament militar modern către Ucraina.

Conform declarațiilor făcute de secretarul de stat american, acestea sugerează că Vladimir Putin tocmai a pierdut prim-planul crizei. 

Mișcarea rapidă de trupe și solidaritatea la nivelul NATO vor determina o reacție dură chiar și în situația în care invazia Rusiei se limitează doar la regiunea Donbass, din estul Ucrainei.

Mai mulți experți susțin că mișcările agresive ale lui Putin de săptămâna trecută, cererea retragerii NATO din estul Europei, presiunea pentru un document scris în legătură cu Ucraina și aducerea de noi trupe la granița cu această țară l-au determinat pe Joe Biden meargă pe strategia reacției la orice agresiune rusească.

“Problema lui Putin este că, așa cum obișnuiesc să facă dictatorii, a plusat prea mult. Amenințările sale agresive împotriva Ucrainei au galvanizat NATO și au reafirmat cu claritate scopul acestei organizații”, a scris în “Financial Times” Robert Gates, fost director al CIA între 1991 și 1993, și secretar al Apărării între 2006 și 2011.

Robert Gates, fost director CIA și secretar al Apărării, spune că Putin a supralicitat și a pierdut - Foto: Wikipedia.org

“Politicile amenințătoare ale lui Putin i-au făcut pe ucraineni și mai anti-ruși și au dus țara și mai mult înspre Occident. Orice acțiune militară rusă va avea ca rezultat rezistența Ucrainei, precum și desfășurări militare mai mari ale NATO la granița de vest a Rusiei, potențiala suspendare a gazoductului Nord Stream 2 și sancțiuni economice dureroase”, a mai adăugat Gates, într-un articol pentru cotidianul britanic, publicat, vineri, 21 ianuarie.

Putin se teme de o Ucraina orientată către vest

În câteva zile, Vladimir Putin s-a trezit în fața unei noi realități.

Una în care forțele NATO au venit și mai aproape de Rusia, în care Ucraina are un sprijin substanțial din partea Occidentului, iar Germania nu are cum să-l mai protejeze, fără a risca să-și piardă propria ascendență în interiorul UE, dar și în relația cu SUA și cu Marea Britanie.

O astfel de presiune ridicată de SUA și NATO creează disensiuni și în cercul de putere al lui Vladimir Putin. Sancțiunile economice, posibilitatea blocării conturilor și a călătoriilor în străinătate pentru cei din anturajul dictatorului pot provoca mișcări neașteptate.

Dar lipsa de popularitate mai are și un efect de demobilizare a trupelor. Dacă generalii lui Putin nu mai cred în el, misiunile lor devin complicate și pot eșua rapid.

“Fostul consilier al SUA pentru securitate națională, Zbigniew Brzezinski, a observat că fără Ucraina nu poate exista imperiul rus”, a mai scris expertul Robert Gates.

“Putin se teme de o Ucraina orientată din punct de vedere economic și politic către vest, cu o relație de securitate din ce în ce mai strânsă cu SUA și alți membri ai NATO – chiar dacă nu este membră a alianței. El consideră că este un risc critic de securitate și, la fel de rău, un model economic și politic alternativ care ar putea fi din ce în ce mai atractiv pentru ruși - un pumnal înfipt în inima Rusiei”, consideră fostul șef al CIA.

Între timp, România intră într-o nouă fază în ce privește relațiile cu NATO și SUA, devenind un partener cu un rol major de securitate pe flancul estic al alianței, cu scopul de a deteriora influența Rusiei din regiune.