Iohannis și Cîțu, după ce au limitat influența lui Orban în PNL, au de dat un mare examen, valul patru de pandemie

E tot mai vizibil că Ludovic Orban pierde controlul partidului. Discursul naționalist din ultimele zile e o încercare de a atrage de partea sa filialele și susținătorii liberali din Transilvania, dar demiterea lui Alexandru Nazare îl lasă fără resurse.
Iohannis și Cîțu, după ce au limitat influența lui Orban în PNL, au de dat un mare examen, valul patru de pandemie
Surpriza zilei de vineri, 9 iulie, a fost declarația făcută de Klaus Iohannis, aflat la Sofia, la Summitul “Inițiativa 3 Mări”.

Acesta, într-o scurtă conferință de presă, la întrebarea unui reporter despre posibilitatea impunerii unor noi restricții în contextul răspândirii tulpinii Delta, a răspuns: “Sincer, nu cred că măsurile restrictive trebuie impuse acum, dar vaccinarea da”.

Deși, după câteva ore, președintele României a revenit asupra declarației, susținând că nu e adeptul introducerii obligativității vaccinării, se poate constata preocuparea lui Klaus Iohannis pentru rata mică de imunizare din țară, în perspectiva unui nou val de pandemie.  

Această poziționare a președintelui arată că la nivelul executivului se analizează posibilitatea introducerii unor măsuri care să încurajeze vaccinarea pe scară largă și trebuie înțeleasă în contextul confruntărilor din PNL.

În opinia mea, Iohannis a dat declarația ca un semnal pentru o nouă abordare în condițiile în care influența lui Ludovic Orban asupra PNL s-a diminuat semnificativ.

Demiterea ministrului de finanțe Alexandru Nazare, un susținător al actualului președinte al PNL, a reprezentat un nou capitol în confruntarea dintre Klaus Iohannis și Ludovic Orban, începută înainte de alegerile parlamentare din decembrie 2020. 

Tensiunile au apărut din perioada guvernului minoritar PNL, când în repetate rânduri au existat discuții în ce privește impunerea restricțiilor și funcționarea instituțiilor din subordinea Guvernului.

Iohannis, conform unor surse din partid, a fost nemulțumit de modul în care s-au făcut achizițiile în acea perioadă de criză, de exemplu ratarea cumpărării și distribuirii rapide a tabletelor pentru copiii obligați să învețe online. 

Dar au fost și alte episoade cu impact negativ, cum ar fi petrecerea din biroul premierului Orban din timpul stării de alertă, în care mai mulți miniștri fumau și consumau alcool, imagine care a provocat un șoc oamenilor obligați să respecte mai multe restricții.

Ruptura ireversibilă dintre Klaus Iohannis și Ludovic Orban a intervenit în seara de 6 decembrie 2020, atunci când PNL a pierdut alegerile parlamentare (25%), în fața PSD (29%).

În urma înfrângerii, Iohannis i-a cerut demisia lui Orban din fruntea PNL, dar acesta a refuzat și a demisionat din poziția de prim-ministru.

Această mișcare a generat o criză de șapte luni în interiorul PNL, unde tabăra președintelui, condusă de Florin Cîțu, actualul premier, se confruntă cu cea a lui Ludovic Orban.

Demiterea lui Alexandru Nazare din fruntea Ministerului Finanțelor nu e epilogul acestei confruntări, dar e unul dintre capitolele finale. 

Orban, lipsit de resurse, nu mai poate controla liderii liberali din teritoriu, iar aceștia dau semne că se vor încolona în spatele lui Florin Cîțu.

Din păcate, această confruntare politică a avut un impact devastator asupra campaniei de vaccinare.

La șapte luni de la începerea acesteia, România este pe penultimul loc în Uniunea Europeană în ce privește vaccinarea propriilor cetățeni, doar 25% dintre ei având cel puțin o doză de vaccin.

Ludovic Orban, după ce a pierdut poziția de premier, păstrând controlul partidului și al unor oameni din ministere, ar fi blocat fondurile pentru încurajarea vaccinării, dar și fonduri pentru primari, folosite și ca pârghii de negociere pentru a-i determina să se implice în procesul de vaccinare din mediul rural.

Lipsa banilor pentru campanii de comunicare și de cointeresare a administrațiilor locale a dus la o explozie de teorii conspiraționiste pe rețele sociale, dar și pe multe posturi de televiziune centrale și locale obișnuite să funcționeze cu bani din bugetele ministerelor, dar și ale primăriilor. 

S-a creat astfel un curent de opinie defavorabil vaccinării, care a contribuit și el la încetinirea procesului de imunizare.

În ciuda a ceea ce credem fiecare, aceasta e realitatea, Guvernul a ratat protejarea populației prin vaccinare și din cauza luptelor pentru putere din interiorul PNL.

O altă cauză a fost scăderea numărului de infectări asociat cu o ridicare rapidă a restricțiilor.

În situația actuală, cu o rată mică de infectare, n-ar fi nicio problemă că se vaccinează 16.000 de persoane pe zi, dar lucrurile se complică pe zi ce trece din cauza noii tulpini Delta, mult mai infecțioasă și care poate crește din nou numărul de infectări și internări în spitale.

Declarația lui Klaus Iohannis, cu toată nuanțarea făcută mai târziu, arată că strategia de vaccinare se va schimba din nou și că vor fi luate măsuri care să-i determine pe angajații statului din domenii critice să se vaccineze - sistemul sanitar, cel de apărare și ordine publică, educație, dar și implicarea într-o măsură mult mai mare a primarilor în ce privește încurajarea vaccinării la sate.

În opinia mea, premierul Florin Cîțu e un lider de conjunctură, cu influență limitată asupra partidului, susținut de Iohannis pentru a reuși să-și impună viziunea asupra guvernării.

Dar ca de multe ori în politică, când o soluție de compromis tinde să devină definitivă, rămâne de văzut cât de eficient va fi tandemul Iohannis - Cîțu, în ce măsură va reuși să evite un nou val de pandemie, să atragă, într-un final, fondurile din PNRR și să țină România departe de o criză economică.
Citiți și alte articole interesante:

Te invităm și pe pagina noastră de Facebook, unde vei găsi multe lucruri interesante, în plus față de site. Îți mulțumim că ne citești!