- Mihnea Rădulescu, director business Vodafone: Neadaptarea la noua realitate pune în pericol dezvoltarea produselor și serviciilor.
- Dan Dăscălescu, fost programator Google: Facebook a renunțat, cel puțin deocamdată, la dezvoltarea Metaverse pentru a se concerta pe noua tendință din tehnologie.
- Erik J. Larson: Posibilitățile inteligenței artificiale sunt limitate de cunoștințele noastre actuale despre natura inteligenței umane.
Afară nu erau mai mult de 10 grade Celsius, iar o ploaie măruntă făcea ca pe trotuare să fie puțini trecători. Mulți erau în mașini, la volan, vorbind la telefon prin sistemele „hands-free”, ascultând muzică sau scriind mesaje pe telefoanele mobile.
Neobișnuit pentru București, într-o zi mohorâtă, se circula relativ bine, iar Hotelul Marriott, de pe Calea 13 Septembrie, domina încă Dealul Spirii deși e pus în umbră de o altă clădire uriașă, Catedrala Mântuirii Neamului.
Pentru ora zece dimineața, pe holurile largi, vegheate de mici magazine de firmă cu prețuri inaccesibile muritorilor de rând, era agitație și o neobișnuită aglomerație.
Turiștii bogați care trăgeau după ei valize pe roți se amestecau cu bărbați în costume închise cu ecusoane multicolore care săltau peste cravate, în ritmul pașilor.
Femei preocupate se grăbeau către întâlniri importante, iar tocurile loveau marmura gălbuie, adăugând ritm unui zumzet continuu de voci.
Șocul ChatGPT
În acea zi, managementul hotelului de lux jongla cu vreo trei evenimente de afaceri la care erau prezenți zeci de oameni printre care investitori, președinți de companii și politicieni.
Mă îndreptam spre „Economist Impact”, o marcă de evenimente care se desfășoară sub umbrela „The Economist Group”, deținător și al cunoscutei revistă cu același nume.
La etajul unu avea loc o conferință despre digitalizare la care participau oficiali ai guvernului, directori importanți și investitori.
Toți veniseră să discute despre complicata temă a digitalizării României, dar povestea care era pe buzele tuturor purta numele de ChatGPT.
Cu o zi în urmă, laboratorul de cercetare Open AI anunțase introducerea unei noi versiuni a robotului de conversație, intitulate ChatGPT-4, „care poate rezolva probleme cu o acuratețe înaltă datorită cunoștințelor vaste și a abilităților dobândite”, se arată în prezentarea făcută pe site-ul laboratorului.
Mihnea Rădulescu, director Vodafone, la masa rotundă la care a participat și Sebastian Burduja, ministrul Digitalizării, dar și un fost programator la Google, acum investitor, a spus că neadaptarea rapidă la noua realitate „pune în pericol dezvoltarea produselor și serviciilor”.
Dar nimeni nu știe foarte bine în ce mod vor transforma noile aplicații AI lumea în care trăim.
O senzație de vertij
„Recent, o persoană care testează noua versiune a ChatGPT-4 - care lucrează după semnarea unui acord de confidențialitate cu Open AI, mi-a spus, la o mică bârfă, că testarea GPT-4 i-a provocat o <criză existențială>, deoarece a dezvăluit cât de puternică și creativă a devenit inteligența artificială în comparație cu creierul uman”, a scris Kevin Roose, jurnalist, pentru „New York Times”.
După ce reporterul a avut și el permisiunea să folosească noua versiune, care e accesibilă în acest moment doar celor ce plătesc un abonament lunar de 20 de dolari companiei Open AI, a mărturisit că nu a ajuns să treacă printr-o criză existențială, dar „am încercat senzația de amețeală și vertij pe care o am de fiecare dată, în ultima vreme, când mă gândesc la inteligența artificială. Și m-a făcut să mă întreb dacă această senzație va dispărea vreodată sau dacă vom experimenta <șocul viitorului> - termenul inventat de scriitorul Alvin Toffler pentru sentimentul că se schimbă prea multe, prea repede - pentru tot restul vieții noastre”, a subliniat reporterul american.
Senzația de amețeală am avut-o și eu, la București, unde urmăream derutat entuziasmul unor vorbitori cu privire la noul robot intrat în viața noastră și la imensa lui inteligență artificială.
Dan Dăscălescu, investitor româno-american, fost programator la Google, implicat acum în proiectul Weaviate, un nou motor de căutare bazat pe inteligență artificială, a spus că marile companii de tehnologie din Silicon Valley s-au reorientat pe dezvoltarea aplicațiilor AI după succesul neașteptat al ChatGPT.
„Facebook a renunțat, cel puțin deocamdată, la dezvoltarea Metaverse pentru a se concerta pe noua tendință din tehnologie”, a adăugat el.
Îngrijorări și perplexități
Mă întrebam cum se poate ca într-un interval de săptămâni planurile de afaceri, de dezvoltare, de comunicare ale unor companii care valorează mii de miliarde la bursă să se schimbe și să intre într-o cursă nebunească după noul tip de inteligență fără să avem cel mai mic habar despre impactul asupra vieților noastre?
Mă uitam în jur, iar în privirile celor prezenți sesizam urmele îngrijorării și a perplexității. Au fost întrebări din public legate de securitatea cibernetică, dar și acest domeniu, aparent, va fi rescris din temelii din moment ce un robot, bot cum i se spune prescurtat, ar putea sparge cele mai sofisticate parole în câteva secunde.
Mihnea Rădulescu, reprezentantul Vodafone, le-a reamintit celor prezenți cât de mult au evoluat companiile de telecomunicații în decurs de câțiva ani și rolul esențial pe care l-au jucat în pandemie „nu numai în ce privește comunicarea dintre oamenii aflați în izolare, dar și în ce privește funcționarea economiei”, a spus el.
Cum va fi folosită inteligența artificială de companiile din diverse domenii e greu de spus acum pentru că tehnologia e prea nouă, dar se poate bănui că eficientizarea unor procese va crește eficiența și productivitatea.
Sebastian Burduja, ministrul vedetă după contestata lansare a robotului Ion, nivelul maxim de inteligență artificială la care a ajuns Guvernul României, a lăudat, însă, noua lege a securității cibernetice care ar urma să rezolve o mare vulnerabilitate a României, legea fiind contestată de multe voci din societatea civilă.
Acestea acuză actuala majoritate parlamentară de adoptarea unei prevederi care reduce drepturile și libertățile cetățenilor printr-o monitorizare excesivă realizată de către agențiile guvernamentale.
Mitul inteligenței artificiale
După ore de discuții despre politici publice afectate de digitalizare și inteligență artificială, am ieșit pe holul hotelului, unde oamenii politici dădeau interviuri în fața camerelor de luat vederi, reporterii loveau tastele laptopurilor, grăbiți să trimită știrea în redacție, iar fotoreporterii își pregăteau arsenalul de camere și stabilizatoare de imagine pentru a prinde cel mai bun video cu potențial de viralizare pe rețelele sociale.
Eu voiam doar un cappuccino și, astfel, am aterizat în fața unei cutii închise la culoare, unde am fost nevoit să-mi pun ochelarii pentru a desluși licoarea italiană printre tipurile de băuturi listate pe meniul automatului.
Am luat din dreapta o cană prea mică pentru băutura pe care o doream, am pus-o sub cele două tuburi subțiri, metalice, prin care urma să curgă șuvoiul de lapte și shot-ul de cafea, am apăsat pe urma luminoasă a unui buton și am așteptat.
Nu s-a întâmplat nimic. Nu s-a auzit niciun sunet, tuburile nu s-au mișcat, niciun mecanism din interiorul mașinăriei nu s-a rotit.
În spatele meu, o doamnă corporatistă, vorbitoare de engleză, înaltă și energică s-a plictisit repede să aștepte la rând și s-a întors la grupul ei de discuții.
Eu am mai așteptat, gândindu-mă că aparatului din fața mea i-ar prinde bine un pic de inteligență artificială, dar nu a fost nevoie pentru că după un minut, de mine s-a apropiat o puștoaică vioaie, în cămașă albă, blugi negri, cu teniși în picioare și un șorț elegant, închis la culoare, așezat peste îmbrăcăminte, care a aruncat o privire rapidă către cutia misterioasă și a spus: „Aaaa, nu mai are lapte!” După care s-a întors și a plecat.
„Posibilitățile inteligenței artificiale sunt limitate de cunoștințele noastre actuale despre natura inteligenței umane. Ne place sau nu, trebuie să recunoaștem asta. O spun direct: toate dovezile sugerează că inteligența umană e total diferită de cea a mașinilor. Cei care cred în mitul inteligenței artificiale spun că această diferență e doar temporară, dar până în acest moment nu există niciun algoritm pentru a crea ceea ce numim inteligență generală”, a scris Erik J. Larson, în cartea sa „Mitul Inteligenței Artificiale”, publicată de editura Universității Harvard, în 2021.
Cei care se tem că noii roboți le vor lua job-urile să nu uite că mai e un drum lung până când unul dintre ei va putea să servească gustări la un hotel de lux, să fie un student bun seara, să poarte o conversație cu prietenii și să realizeze dintr-o privire de ce un aparat de cafea nu funcționează. Un drum care, probabil, nu va fi parcurs niciodată fără asistență umană.
