Ileana Racheru este expert în spațiul ex-sovietic și doctor în Științe Politice, Universitatea București. Ea susține că problemele Moldovei sunt multe, de la sărăcie până la o profundă criză de resurse umane, iar faptul că referendumul a trecut trebuie considerat a fi un pas important pentru destinul țării.
Am sesizat o mare nemulțumire printre cetățeni din Republica Moldova, mai ales cei din generația tânără, dar și printre români, față de rezultatul referendumului. Ce vi s-a părut ieșit din comun la alegerile din Moldova?
Rezultatul referendumului, ca să spun așa, a fost neașteptat, deși este un rezultat bun. Lumea s-a așteptat, probabil, chiar și eu personal, la un rezultat foarte bun.
De ce? Pentru că toate sondajele care s-au realizat în Republica Moldova dădeau practic un scor între 47 și 66% pentru opțiunea DA la referendum, iar sondajele respective erau realizate doar pe respondenți interni.
Practic, nu se pot realiza sondaje în diaspora moldovenească. Prin urmare, se aștepta ca undeva aceste rezultate să fie chiar mai mari prin participarea diasporei, care într-o mare măsură e în Occident și mereu a votat pro-european.
Aceasta e o chestiune. Însă faptul că referendumul a trecut mi se pare un lucru bun, în condițiile în care Republica Moldova este ținta permanentă a unor atacuri hibride ale Federației Ruse, dar și în condițiile în care vedem că a rămas pe linia de plutire, că a fost transformată într-un candidat la aderare la Uniunea Europeană într-un context extrem de complicat: războiul din Ucraina, criza refugiaților, consecințele pandemiei, sărăcie extremă, pentru că Republica Moldova a avut în ultimii ani inflație de 30% și nu vreau să-mi imaginez ce s-ar fi întâmplat dacă în februarie 2022 ar fi fost altcineva la conducere în Chișinău.
Puteți cuantifica impactul atacului subteran al Rusiei asupra alegerilor din Moldova?
Pot să vă spun, nu pot să cuantific în acest moment, nu există suficiente date publice, dar preliminar pot să spun, urmărind declarațiile din ultimele zile ale autorităților, dar și din zilele precedente, că a fost semnificativ.
Există cetățeni ai statelor membre ale Uniunii Europene, care fie trăiesc în state fondatoare, fie trăiesc în state care au aderat mai târziu, și ce trimit în parlamentele naționale și la Bruxelles? Partide extremiste, naționaliste, suveraniste
Ileana Racheru, expert spațiul ex-sovietic
Am urmărit rețeaua Telegram cu postări din Republica Moldova. Telegram e o platformă de socializare populară acolo. Tind să cred, dar repet, e o concluzie preliminară, că scenariul pe care l-au implementat în Găgăuzia, pe care l-au implementat la Bălți și la Orhei, anul trecut, la alegerile locale, au încercat, acum, să-l implementeze la o scară mai mare. Și există indicii în acest sens. Strategia este aceea de cumpărare masivă de voturi. Cumpărarea masivă de voturi.
De exemplu, alegerile locale din Găgăuzia, practic, au fost câștigate de o persoană total necunoscută până atunci, fără experiență politică și fără niciun un fel de activitate în domeniul administrației înainte. Evghenia Guțul, bașkana Găgăuziei, înainte de a intra, brusc, în politică, lucra ca manichiuristă.
Păi, vă dați seama că nu avea nicio treabă cu funcția în care a ajuns. Ea, însă, s-a remarcat anul trecut, pe rețelele sociale, pentru că era implicată să care bani cu sacoșa din Federația Rusă.
Victoria ei la acele alegeri mă duce cu gândul că voturile au fost cumpărate.
De asemenea, în Orhei, a ajuns primar o persoană total necunoscută. Nu auzise nimeni de ea. Nu avusese nicio activitate politică înainte.
Acești oameni sunt scoși din pălărie. Nu vă imaginați că, dacă sunt găgăuzi, sunt automat proști, ca să spunem așa, și votează, nu știu cum să zic, din prima orice necunoscut, doar pentru că susține politica Federației Ruse, ca să spunem așa, sau apropierea de Federația Rusă, nu.
Republica Moldova a fost un stat sistematic furat de politicieni, de instrumentele lor din justiție. Aveam procurorul lui Platon, procurorul lui Șor, judecătorul lui cutare. Cam asta erau situația din Justiție
Ileana Racheru, expert spațiul ex-sovietic
Au existat candidați în Găgăuzia mult mai cunoscuți de către electorat. Însă, acolo, oamenii sunt extrem de săraci, iar cei din rețeaua Șor au profitat.
Aceeași chestiune se întâmplă și orașele Bălți, Orhei. În Orhei, ca să știți, populația e în majoritate românească, dar și acolo, din cauza sărăciei, oamenii sunt vulnerabili la ofertele financiare ale lui Ilan Șor.
Pentru referendum, înțeleg că a existat și acel sistem de carduri MIR. Deci au existat două modalități de finanțare a fraudei, ca să zic așa.
Pe de-o parte, au fost banii aduși cu sacoșa, dar la un moment dat banii respectivi au început să fie confiscați pe aeroport de către Poliția de Frontieră.
A doua modalitate au fost cardurile MIR. Federația Rusă nu poate să desfășoare activități financiare cu băncile din Republica Moldova, dar cardurile MIR înțeleg că sunt, cumva, emise de o bancă afiliată Ministerului Apărării din Federația Rusă, iar sumele de bani de pe ele puteau fi retrase în Transnistria, unde sunt dislocate trupe rusești.
Pe Telegram, de exemplu, erau postate multe clipuri video în care pensionari din Republica Moldova, din Găgăuzia, Orhei dădeau declarații în care spuneau că beneficiază de ajutor pentru medicamente și mâncare de la mișcarea Victoria (Pobeda, în rusă).
Dacă acest scenariu a fost implementat la referendum și dacă autoritățile vor putea demonstra că, într-adevăr, 300.000 de persoane au votat în schimbul banilor, cred că va pune o mare problemă în legătură cu modul în care se desfășoară alegerile în Republica Moldova.
Democrația are anumite slăbiciuni la chestiunile legate de interferențe în alegeri. Uniunea Europeană propune dezvoltare durabilă, nu cumpărare de voturi
Ileana Racheru, expert spațiul ex-sovietic
Pentru că 300.000 de voturi cumpărate înseamnă aproape 20% din totalul celor care au votat. Pe de altă parte, o astfel de situație spune multe și despre autoritățile de la Chișinău.
Înțeleg că au fost în continuu într-o luptă inegală cu Federația Rusă și cu oligarhii fugari. Pe de altă parte, s-au mișcat extrem de încet în ceea ce privește reforma justiției.
E un lucru pe care l-a recunoscut și Maia Sandu în declarația de după alegeri. Dar care-i cauza? De ce s-au mișcat așa de greu în ce privește reforma justiției?
Rezistența sistemului este una enormă, pe de-o parte. Pe de altă parte, cred că există o inadaptare a elitei educate în Occident la sistemul din Republica Moldova. Sunt și probleme de resurse umane și, într-adevăr, există membri ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) care să spunem că au o atitudine de infatuare, care, de multe ori, nu este justificată.
Faptul că ai studii în Occident nu înseamnă că vei fi automat performant în instituțiile publice din Republica Moldova. Lipsa de resurse umane, iarăși, este extrem de mare. Și nu știu dacă se poate face în patru ani ceva ce nu s-a făcut în 30 de ani.
Dodon, fostul președinte al Moldovei, a avut total închisă ușa Occidentului, iar Moldova a fost ținută în viață de finanțările externe. Platforma Moldova a strâns sute de milioane de euro pentru a menține Republica Moldova pe linia de plutire
Ileana Rachere, expert spațiul ex-sovietic
Există totuși niște lucruri bune care ar trebui notate. Nu am văzut corupție la nivelul PAS, ceea ce pentru o formațiune politică din Moldova e ceva remarcabil.
N-am văzut, în acești ani, miniștri extrem de corupți. Să ne amintim de scandalurile de corupție din anii trecuți, de fraudarea băncilor, dispariția unui miliard de euro.
N-am mai avut procurori care eliberează mafioți din închisoare ca să fugă în Marea Britanie. N-am mai văzut președinte care ia șpagă bani în pungă.
Alte cinci idei principale din interviul video cu Ileana Racheru, expert în spațiul ex-sovietic, doctor în Științe Politice al Universității București:
Influența Rusiei în alegerile din Republica Moldova: Rusia a influențat alegerile din diverse țări, inclusiv în Republica Moldova, unde s-a implicat activ de peste 30 de ani. În acest context, anumite alegeri și referendumuri sunt marcate de critici și suspiciuni privind fraude sau influențe externe.
Sărăcia și corupția persistente în Republica Moldova: Sărăcia extremă și corupția sistemică afectează profund societatea. Cu pensii și salarii foarte mici, oamenii sunt vulnerabili la influențele externe și promisiunile populiste. Corupția este strâns legată de starea precară a economiei, cu implicarea frecventă a politicienilor în scandaluri de corupție.
Impactul negativ al furtului miliardului asupra economiei: Un mare scandal financiar a avut loc în Republica Moldova, cunoscut sub denumirea de "furtul miliardului," care a deteriorat grav economia țării. Aceasta a inclus capitalizarea băncilor urmată de falimentul lor, banii pierduți fiind în cele din urmă suportați de contribuabili.
Critica votului diasporei și a contextului electoral: Există controverse și critici referitoare la votul cetățenilor moldoveni din diaspora, mai ales cei care beneficiază de cetățenie română și drepturi economice în alte țări, dar votează împotriva anumitor măsuri. În plus, discrepanțele între sondaje și rezultatele efective ale alegerilor ridică semne de întrebare.
Strategii și alianțe politice înainte de turul 2 al alegerilor prezidențiale: Înainte de turul 2, există un pesimism general în privința șanselor Maiei Sandu de a câștiga. Totuși, alianțele politice, cum ar fi apelul către Usatîi, pot influența decisiv rezultatul. Opozanții pro-ruși au format o platformă anti-europeană, ceea ce face competiția electorală extrem de dificilă pentru forțele pro-europene.