Miniștrii USR desemnați pentru Externe și Apărare pot transforma cele două domenii în vulnerabilități strategice?
Guvernul Bolojan nu pare gândit în contextul războiului despre care vorbesc marile puteri. La Apărare și la Externe sunt nominalizați oameni care par nepregătiți pentru aceste domenii cruciale, iar discuțiile despre cum s-ar putea apăra țara în cazul unui conflict nu au avut încă loc.
Probabil că președintele Nicușor Dan a ținut să aibă în fruntea ministerelor care țin de prerogativele sale oameni pe care îi cunoaște personal, despre care știe cum lucrează și ce fel de loialități au.
În plus, odată cu schimbarea susținerii USR dinspre Elena Lasconi spre Nicușor Dan, cei doi nominalizați pentru ministerele Apărării și Externelor s-au aflat în prim-plan: Ionuț Moșteanu și Oana Țoiu. Ambii sunt pro-occidentali convinși, înțeleg sensul războiului Ucrainei cu Rusia și sunt gata să învețe.
Oare e de ajuns? Crede Nicușor Dan că, în acest fel, va controla mai bine Apărarea și diplomația? E posibil. Însă, în cele din urmă, s-ar putea dovedi o capcană, iar cele două sisteme – din MApN și MAE – să-l controleze pe el, dacă liderii acestor ministere nu stăpânesc sensul informațiilor și relațiile sofisticate care există între oamenii de acolo.
Risc sporit de război – iar România pare nepregătită
Scăderea deficitului bugetar (9,3%, cel mai mare din UE) a fost obiectivul în jurul căruia s-a format Guvernul Bolojan; de aceea, poate, premierul desemnat s-a concentrat mai mult asupra domeniilor-cheie din această ecuație. Totuși, într-o lume care se pregătește de război, aducerea în fruntea Externelor a cuiva străin de domeniu poate deveni o slăbiciune cu costuri serioase.
Germania a avertizat că în Europa ar putea fi un război în următorii trei ani, Polonia își mută cele mai valoroase lucrări de artă din țară, Suedia pregătește buncăre pentru șapte milioane de locuitori, Finlanda construiește un gard inteligent de-a lungul frontierei de 200 de kilometri cu Rusia, Norvegia reactivează buncărele din Războiul Rece, iar Berlinul a trecut țara pe economie de război.
Ce face România?
Oana Țoiu la Externe – o alegere riscantă?
Continuă Guvernul Ilie Bolojan principiul contraselecției în cazul portofoliilor strategice? Oana Țoiu, 40 de ani, a fost propusă de USR pentru șefia diplomației române, deși, potrivit CV-ului oficial, nu are niciun fel de competență în domeniu.
Este deputată în al doilea mandat, a fost, în 2016, secretar de stat la Ministerul Muncii, apoi a activat în Parlament în Comisia pentru muncă și protecție socială. Are studii de jurnalism, un master în antropologie și a lucrat o perioadă în conducerea unei organizații neguvernamentale care facilitează schimbul internațional de studenți.
Unii dintre susținătorii săi mizează pe tinerețea Oanei Țoiu, pe faptul că este isteață, dispusă să învețe și să iasă din șabloanele vechi.
Ar putea să nu fie suficient – nu doar pentru că războiul a ajuns la Gurile Dunării sau pentru că Republica Moldova are nevoie acum, mai mult decât oricând, de diplomația Bucureștiului, ci și pentru că NATO nu mai este la fel de unitar, iar statele încep să se bazeze tot mai mult pe parteneriate bilaterale.
Dincolo de faptul că este riscant pentru țară să aibă un ministru de Externe începător într-o perioadă atât de dificilă, este posibil ca și oamenii din centrala ministerului să o respingă – așa cum au mai făcut și altădată cu cei veniți din afara sistemului.
Totuși, Țoiu s-a dovedit o politiciană ambițioasă și harnică; în mandatul de deputat 2020–2024 a avut 243 de inițiative legislative, iar din decembrie 2024 până acum – încă 16, adică una pe săptămână, dacă ținem cont de vacanța parlamentară de iarnă. Această statistică înseamnă multă muncă.
În Parlament, însă, eficiența a fost redusă, fiindcă din Opoziție este greu să impui legi, mai ales atunci când nu ai un domeniu predilect și vrei să fii prolific în toate.
Moșteanu la Apărare – între marketing și misiune militară
Și Ionuț Moșteanu este un deputat sârguincios, dar nu are nicio șansă să o ajungă din urmă pe colega sa, care va deveni ministră de Externe. Moșteanu, 52 de ani, viitor ministru al Apărării, a avut în legislatura trecută 63 de inițiative legislative, 115 între 2016–2020 și 3 anul acesta. Mereu din domenii foarte diferite, dar aproape nimic legat de domeniul Apărării.
Nici măcar după începerea războiului, când Armata a început să aibă nevoie de legi noi, adaptate situațiilor urgente, nu s-a preocupat – deși era membru al Comisiei de Apărare. Practic, nu a fost interesat cu adevărat de subiectele militare.
Moșteanu este absolvent al Universității Bioterra, căreia i s-a retras autorizația pentru că „dădea diplome pe bandă rulantă”. Ulterior, a devenit specialist în branding, deși pentru USR nu a depus mari eforturi în acest sens. La MApN, însă, nu e nevoie de marketing și branding, ci mai degrabă de disciplină.
Poate că, odată ajuns în fruntea Apărării, se va face cumva respectat de generalii care vor fi în subordinea lui. Poate că pentru ei nu contează că ministrul nu are o facultate serioasă. Poate că va ști să le arate pe hartă cum se deplasează faliile geostrategice, că va putea înțelege ce îi spun acești generali, că le va face rost de bocanci soldaților români – care, după cum se plângea șeful Statului Major General, duc lipsă de lucruri elementare.
Nepăsarea tandemului Nicușor Dan – Ilie Bolojan față de domeniile cele mai importante poate deveni o vulnerabilitate strategică în această etapă istorică. Este mai important pentru cei doi „managementul de scenă” decât pregătirea pentru război?