Scandalul Untold se extinde, tot mai mulți oameni arătându-se revoltați de incitarea la ură de rasă și violență împotriva femeilor prin melodia „Dă-i țiganca!” a artistului Gheboasă, cântată la celebrul festival din Cluj-Napoca, în fața a mii de spectatori, promovată pe rețelele sociale.
În ultima lună, două clipuri video realizate pentru articole despre războiul din Ucraina au fost cenzurate, pe bună dreptate, de rețelele sociale YouTube și TikTok pentru încălcarea „regulilor comunității”, într-unul erau prezentate scene de război cu trupele Wagner, iar în al doilea, episoade violente în care turiștii ruși se confruntau cu localnici din țările vizitate și care îi considerau invadatori.
Chiar dacă clipurile prezentau realitatea dureroasă a războiului, ele încălcau regulile site-urilor și au fost interzise.
Marea problemă e atunci când platformele sociale funcționează cu o dublă măsură. Dacă e vorba de un „influencer” care face trafic masiv pe rețeaua respectivă, de un brand important care are un buget mare pentru promovarea unui eveniment sau dacă e vorba de un „actor statal”, nu contează că e vorba de o dictatură sau un regim autoritar, a se vedea întregul univers „fake news” creat de Rusia pe rețelele sociale, atunci regulile de mai sus se suspendă.
Așa s-a întâmplat și în cazul scandalului „Gheboasă”, în care o melodie rasistă, care incită la violență împotriva femeilor și folosește un limbaj care încalcă regulile oricărei comunități civilizate, e bine-mersi pe YouTube de trei zile, sub sigla celebrului festival UNTOLD.
VIDEO. Secvență din melodia <Dă-i țiganca!>, în care sunt folosite versuri rasiste și care incită la violență împotriva femeilor - Sursa: You Tube/ Untold
Atac suburban la adresa femeilor
În urmă cu o săptămână, Guvernul României, alături de organizații ale societății civile de la noi din țară, au marcat „Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului împotriva romilor”.
„În data de 2 august 1944, în lagărul de concentrare de la Auschwitz II-Birkenau, mii de persoane de etnie romă - femei, bătrâni și copii din așa-numitul <lagăr al țiganilor> - au fost exterminați în camerele de gazare”, se arată în comunicatul Guvernului.
„Acțiunile nazismului, în cadrul Holocaustului împotriva romilor, au fost mult mai puțin studiate decât cele din holocaustul evreiesc, și numai în ultimii ani, atunci când comunitatea romă a cerut recunoașterea membrilor săi ca victime ale regimului nazist. Din cauza faptului că romii au fost mai slab organizați comunitar, este dificilă estimarea numărului victimelor. Istoricii apreciază că în lagărele de exterminare au murit sute de mii de oameni”, se mai subliniază în declarația oficială a autorităților române.
Două zile mai târziu, la câteva sute de kilometri distanță, în inima Transilvaniei, la Cluj-Napoca, orașul considerat un bastion al conviețuirii pașnice și al promovării păcii sociale, pe scena festivalului Untold are loc un atac suburban la adresa femeilor, a minorității rome din țara noastră, venit la pachet cu promovarea violenței domestice.
S-a întâmplat în timpul spectacolului susținut de Gheboasă, un artist de 21 de ani, pe numele său adevărat Gabriel Gavriș, care interpretează muzică trap - o combinație de manele cu rap, cu o mare priză la publicul din România, dar și din străinătate.
În melodia „Dă-i țiganca”, prin versurile cântate pe scenă, se incită la ură rasială și la violență împotriva femeilor.
În dezbaterile care au urmat după ce scandalul de la Untold a luat amploare, multe persoane au amintit că și BUG Mafia sau Paraziții, două formații rap cu mare succes la public la sfârșitul anilor ’90, foloseau cuvinte vulgare și promovau violența.
Gheboasă, pro și contra
„… mizeriile anatomice debitate de Gheboasă reprezintă o Weltanschauung - (o viziune cuprinzătoare a lumii și a vieții umane, conform Vocabulary.com) - pentru tinerii care îl aclamă în cor. Ce spun de fapt aceste vorbe? Că ființa umană este redusă la corp, în primul rând, la sex și tot ce ține de asta”, a scris jurnalistul Cristian Tudor Popescu, într-un articol pentru Republica.ro.
„Băieți și fete se privesc unii pe alții ca pe obiecte vii, care pot fi folosite. Creierul nu numai că nu contează, dar e un apendice care încurcă. Rațiunea, cultura, bunul simț sunt <căcaturi> (poate mă simpatizează și pe mine cineva, că vorbesc cool), sexul, alcoolul, drogul sunt <adevărăciuni>. <Asta-i viața>, cred toți cei care îl consideră pe Gheboasă Gheboss”, a mai scris CTP.
Și alți lideri de opinie au susținut ideea că reprezentația artistului de la Untold a avut un impact negativ asupra spectatorilor, a întregului festival și a societății, în general.
Reacțiile de pe rețelele sociale au fost, în cele mai multe cazuri, critice, dar există și persoane care au luat apărarea artistului.
„Pentru toți oripilații care se dau de ceasul morții de versurile muzicii actuale, luați de citiți doar una dintre <capodoperele> uneia din trupele care erau la putere în vremea mea, deci și a lor. Unul dintre cei care cântau în acea trupa e un rasist notoriu, un misogin și promotor al arienilor. Peste toate e și infractor cu cazier, condamnat doar pentru vreo doi anișori. Cu suspendare, ce-i drept. Că e mare vedetă de televiziune chiar și în 2023, nu deranjează pe nimeni”, a scris sociologul Gelu Duminică, pe pagina sa de Facebook, făcând referire la Cheloo, membru al trupei Paraziții.
De ce avem reguli și legi dacă nu le aplicăm?
Dar lăsând la o parte calitatea muzicii, a versurilor, a genurilor muzicale, pe care trebuie să le analizeze și să le explice specialiștii, marea problemă e că, în această situație, avem de a face cu un mesaj rasist și violent, propagat către milioane de oameni prin intermediul celui mai popular și important festival de muzică din România, dar și pe rețelele sociale.
Sunt mulți oameni care susțin tot felul de teorii, oameni care sunt violenți, rasiști, xenofobi, unii cred că Pământul e plat, alții că Putin e un om bun, problema e atunci când minciuna, extremismul și ura devin dominante într-o societate, se transformă din excepții într-un mod de viață.
De ce avem legi împotriva violenței domestice dacă nu sunt aplicate, iar apoi ne mirăm de suferințele a mii de femei din România, unele bătute cu bestialitate și chiar ucise de partenerii lor?
De ce avem legi împotriva urii de rasă, dacă nu sunt aplicate?
De ce avem reguli ale comunității pe rețelele sociale, dacă funcționează cu excepții?
„Gheboasă este exponentul curentului trap, care are o priză tot mai mare în România și în străinătate, la publicul tânăr. Pe de alta parte, el reprezintă doar unul din cei peste 250 de artiști, la o scena secundară, care a mai fost invitat la multe evenimente din țară, în acest an”, a scris Edi Chereji, directorul de comunicare al festivalului Untold, pe pagina sa de Facebook.
„Vom face o analiză să vedem care e cea mai potrivită cale între libertatea actului artistic și impactul pe care l-ar putea avea mesajele lui din timpul concertului. Însă nu ne putem preface că nu există un întreg gen muzical când el este atât de popular în România, cât și în străinătate, în rândul tinerilor”, a mai adăugat domnul Chereji.
Filme de groază
Libertatea este bunul cel mai de preț al individului și trebuie exercitată plenar, fără nicio limită, cu o singură condiție, să nu limiteze libertatea altui individ, a unui grup sau a unei comunități.
Instigarea la violență și la ură rasială nu poate fi ascunsă în spatele libertății de exprimare, cum susține directorul de comunicare Untold, pentru că reprezentația artistului Gabriel Gavriș, alias Gheboasă, pune în pericol, chiar dacă indirect, libertatea și siguranța femeilor, dar și pe cea a comunităților de romi de la noi.
Când spui de pe scena Untold, în fața a mii de spectatori și a milioane de utilizatori de pe rețelele sociale: „Dă-i țiganca. Rupe-i banca. O, ce țigancă frumoasă, cum dă din găoază. Filme de groază, este jegoasă”, cuvintele nu mai au legătură, în niciun fel, cu libertatea de exprimare, ci cu infracțiuni prevăzute în Codul Penal.
„Avem ce merităm, după ce am permis ca jegul periferiilor să ocupe centrul civilizației. Ce înainte era tolerat, acum e celebrat. Ce se consuma în zone promiscue și nefrecventabile, acum se lăbărțează în piața centrală”, a scris profesorul Adrian Papahagi, criticând lipsa aplicării regulilor de bună conduită și a legilor care garantează libertatea tuturor cetățenilor, indiferent de sex, etnie sau credință.