Fantezie vs. realitate în lumea cărților

mihai.manescu

Scriitor, Scenarist

Mihai Mănescu este scriitor de cărți pentru copii, scenarist și producător de film, Conferențiar la Universitatea Hyperion unde predă scenaristica de peste un deceniu, specialist în comunicare cu mulți ani de experiență în ONG-uri și actual manager de marketing în educație, la Brio, platforma de testări standardizate. Fondator al Asociației Sustin.org, al platformei de povești Minipovesti.ro și pasionat de literație. Într-un cuvânt: Povestitor.
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum

Într-o lume dominată de tehnologie și informații aflate la un singur click distanță, unde fiecare zi aduce noi provocări și incertitudini, fantezia apare ca un portal magic către universuri paralele pline de mister și înțelepciune. V-ați întrebat vreodată de ce poveștile despre magicieni, eroi și lumi fantastice reușesc să captiveze atât de profund milioane de cititori? Ce ne atrage în aceste lumi imaginare și, mai ales, ce lecții putem aduce înapoi în realitatea noastră cotidiană?

Poveștile fantastice sunt adesea populate de simboluri și arhetipuri universale. Eroi curajoși, înțelepți bătrâni, monștri înfricoșători și călătorii inițiatice – toate acestea sunt elemente ce reflectă aspecte fundamentale ale condiției umane. Aceste simboluri ne ajută să înțelegem mai bine experiențele umane și să navigăm prin propriile provocări. De exemplu, în mitologia universală, lupta eroului cu un balaur poate simboliza adeseori confruntarea cu propriile frici. Și acesta este doar un exemplu, ele pot continua la nesfârșit.

ADVERTISING

Deși fantezia poate părea o evadare din realitate, în multe cazuri, aceasta ne permite să reflectăm mai profund asupra lumii în care trăim. Poveștile fantastice creează un spațiu sigur, în care putem explora teme complexe precum binele și răul, sacrificiul și trădarea, fără a fi direct afectați de consecințele reale. Astfel, aceste cărți ne oferă oportunitatea de a contempla valorile și etica personală într-un context diferit.

Fantezia este un teren fertil pentru metafore care pot ilustra lecții de viață. De exemplu, „Stăpânul Inelelor”, de J.R.R. Tolkien, nu este doar o poveste despre un inel magic, ci și o meditație profundă asupra puterii corupției și a importanței prieteniei și loialității. Astfel de povești ne învață că, indiferent de forma în care se prezintă, puterea poate avea consecințe devastatoare dacă nu este folosită cu înțelepciune.

Alte povești fantasy evidențiază o conexiune profundă cu natura și spiritualitatea. Universuri precum cel din „Harry Potter”, de J.K. Rowling, sau „Cronicile din Narnia”, de C.S. Lewis, aduc în prim-plan ideea că lumea naturală este plină de magie și mister. Aceste teme ne pot încuraja să apreciem și să respectăm mediul înconjurător, dar și să căutăm o înțelegere mai profundă a propriei spiritualități.

Totodată, în fața adversităților, fantezia poate servi drept sursă de reziliență. Poveștile de aventură și supraviețuire ne arată că, indiferent cât de dificile ar fi circumstanțele, există întotdeauna speranță și posibilitatea de a triumfa. Personajele care depășesc obstacole imense ne inspiră să facem față propriilor provocări cu curaj și determinare.

DALL·E-2024-01-28-21.59.37-Depict-the-boy-returni

Impactul psihologic al fanteziei

Studiile psihologice arată că fantezia joacă un rol semnificativ în dezvoltarea cognitivă și emoțională a indivizilor. Conform cercetărilor publicate în Journal of Applied Developmental Psychology, implicarea oamenilor în lecturi fantasy poate îmbunătăți creativitatea, empatia și abilitatea de a rezolva probleme complexe. Copiii și adulții care citesc frecvent literatură fantasy demonstrează o flexibilitate mentală crescută și o capacitate mai mare de a-și imagina scenarii alternative, ceea ce este esențial în procesul de gândire critică.

Cercetările din neuroștiință sugerează că cititul poveștilor fanteziste activează rețele neuronale asociate cu empatia și înțelegerea perspectivei celorlalți. Studiul realizat de la Universitatea Emory a arătat că participanții care au citit romane fantasy au prezentat o activitate crescută în cortexul temporal stâng, o zonă a creierului legată de înțelegerea limbajului și empatiei. Acest lucru sugerează că fantezia poate ajuta la dezvoltarea abilităților sociale și emoționale, prin imersiunea în perspective diverse și situații complexe.

În concluzie, intersecția dintre fantezie și realitate nu este doar un spațiu de escapism sau de simplu entertainment, ci și o oportunitate de reflecție profundă și de învățare. Poveștile fantastice ne oferă o perspectivă unică asupra lumii, permițându-ne să explorăm teme complexe și să găsim inspirație în fața dificultăților pe care le avem în viața de zi cu zi. Iar pentru această săptămână, pe Minipovesti.ro v-am pregătit o poveste care îmbină realitatea cu fantezia, într-un București al anului 1944, pe vremea când războiul încă nu se încheiase. Este o poveste inspirată dintr-o legendă urbană a Bucureștiului, legenda Ghizellei Popper, cunoscută și sub numele de „Madam Batiște”.

DALL·E-2024-01-28-21.51.19-Show-a-young-boy-hesit

În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇