- Publicăm integral raportul realizat de Banca Mondială cu privire la pensiile de serviciu.
- Dintre cele patru propuneri prezentate de forul internațional, Guvernul a ales una prin care crește vârsta la care angajații din domeniile privilegiate își pot încheia activitatea.
- Vârsta reală de pensionare din România este în jur de 60 de ani, cu cinci ani mai mică decât cea prevăzută de lege.
- Comisia Europeană nu va face compromisuri și nu va schimba termenii înțelegerii în ce privește reforma pensiilor din PNRR.
- Reprezentanții PSD au anunțat că până în data de 31 martie trebuie să fie finalizat și adoptat proiectul de lege, pentru ca România să primească a treia tranșă, în valoare de trei miliarde de euro.
De săptămâni bune, străzile orașelor din Franța au fost luate cu asalt de protestatari, care încearcă să blocheze adoptarea legii de creștere a vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani.
Au loc greve, marșuri organizate de sindicate, dar și confruntări cu poliția, incendieri ale automobilelor și asalturi asupra unor instituții.
Activitățile zilnice au fost perturbate, dar nici Emmanuel Macron, președintele Franței, și nici Elisabeth Borne, actualul prim-ministru, nu vor să renunțe la reforma asigurărilor sociale.
Majoritatea parlamentară argumentează că, pentru a-și păstra competitivitatea economică, Franța are nevoie de această creștere pentru a reduce presiunea pe buget, dar și pentru a ajuta companiile care se confruntă cu o criză a forței de muncă.
De exemplu, în Germania, vârsta de pensionare este de 65 de ani și 10 luni. Singura excepție e din partea celor care au contribuit la asigurările sociale o perioadă de 45 de ani. Aceștia se pot pensiona la 63.
În România, vârsta de pensionare este de 65 de ani pentru bărbați și de 63 pentru femei, dar un sistem de prevederi legale speciale a creat două categorii de persoane care ies mult mai devreme de pe piața muncii - cea a pensionărilor anticipate, pe baza unor adeverințe medicale, și cea a pensionărilor speciale.
În ultima categorie sunt, printre alţii, magistrații, angajații serviciilor de informații, polițiștii și militarii.
Astfel s-a ajuns ca vârsta reală de pensionare din țara noastră să fie de 58 de ani și patru luni la femei și de 60 de ani și zece luni la bărbați, conform unui raport publicat de Casa Națională de Pensii, la solicitarea reprezentanților presei.
Budăi îl împinge pe Boloș să ceară amânări de la Bruxelles
România beneficiază de posibilitatea de a atrage 30 de miliarde de euro de la Comisia Europeană, prin granturi, adică plăți directe, fără obligația restituirii, dar și împrumuturi cu o dobândă preferențială, în urma unui Plan Național de Reziliență și Redresare (PNRR), negociat cu executivul european.
În documentul semnat de ambele părți, țara noastră își ia angajamentul să rezolve problema pensiilor speciale, aceasta fiind una dintre condițiile principale pentru a avea acces la fonduri.
Dar nici Nicolae Ciucă, prim-ministru, liderul PNL, nici Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților, liderul PSD, nu au soluții magice și nu prea știu cum să rezolve problema.
”Cred că este momentul ca și ministrul Boloș (PNL, ministrul Fondurilor Europene - n.red.) să meargă la Comisia Europeană cu acele amendamente, mă pun la dispoziția dumnealui să-l însoțesc, să mergem la Comisia Europeană, din două motive, unul, acest jalon cu pensiile speciale și al doilea, acel procent de 9,4% din PIB, care PSD consideră că nu are ce căuta acolo”, a declarat Marius Budăi (PSD), ministrul Muncii și Protecției Sociale, luni, 20 martie.
Ministrul a mai anunțat că la nivelul Guvernului s-a constituit un grup de lucru care trebuie să depună amendamente, iar legea se va adopta până în data de 31 martie, astfel încât România să îndeplinească condițiile pentru a încasa tranșa a treia din fondurile alocate prin PNRR, în valoare de 3 miliarde de euro.
O ratare a rezolvării problemei pensiilor speciale înseamnă blocarea întregii finanțări până la remedierea situației.
Conform unor surse, reprezentanții Comisiei vor fi inflexibili în ce privește reforma pensiilor, mai ales că în Franța guvernul local își asumă riscuri imense pentru a impune modificări cu scopul de a echilibra cheltuielile bugetare.
Calculul pensiilor speciale se va face pentru întreaga perioadă de activitate
Pentru reformarea pensiilor speciale, reprezentanții Ministerului Muncii au cerut un raport de la Banca Mondială, care să propună câteva soluții.
Documentul a ajuns pe masa ministrului Marius Budăi la sfârșitul lunii februarie.
Din el reiese că instituția internațională a propus patru scenarii pentru pensiile de serviciu: eliminare, înghețare, un nou plafon de referință sau reformularea condițiilor de acordare.
Guvernul a mers pe ultima variantă și astfel schița proiectului de lege, care încă se negociază, prevede ca:
- Pensiile speciale să se calculeze pe baza veniturilor avute pentru întreaga carieră, exact ca la cele contributive;
- Vârsta de pensionare să fie 63 de ani pentru femei, 65 pentru bărbați, la fel ca în sistemul contributiv;
- Excepțiile sunt cazurile medicale, dar pensia specială nu poate fi încasată decât după împlinirea vârstei de 55 de ani;
Deși este cea mai puțin radicală propunere, și aceasta va întâmpina o mare rezistență din partea angajaților din domeniile „speciale”, pentru că vine cu o creștere substanțială a vârstei de pensionare.
În acest moment, magistrații din România se pot pensiona după 25 de ani activitate, indiferent de vârstă.
Presiunea creată în coaliție de reforma pensiilor speciale a făcut să apară discuții la nivelul conducerii celor două partide despre o posibilă renunțare la PNRR, dacă reprezentanții Comisiei Europene nu se arată flexibili și nu renegociază termenii acestei înțelegeri.
O problemă ce trebuie rezolvată în zece zile de un comitet care s-a întrunit o singură dată
În principiu, PSD și PNL și-ar dori s-o amâne până după alegeri, argumentând că există pericolul unor tulburări sociale sau de altă natură, mai ales în condițiile războiului din Ucraina.
Până acum, Bruxelles-ul nu a dat semne că și-a schimbat poziția, acesta fiind și motivul pentru care Marius Budăi, PSD, îl presează pe Marcel Boloș, ministrul investițiilor și proiectelor europene, cel care administrează PNRR și ține legătura cu Comisia, să încerce să obțină o amânare de la Bruxelles.
„Așa cum bine cunoașteți, în cererea de plată numărul 3 se găsește ca jalon reforma și sistemul de echilibrare a pensiilor speciale, urmând ca la cererea de plată următoare să se ia în calcul și reașezarea sistemului de pensii”, a declarat Marian Neacșu, PSD, secretar general al Guvernului, la sfârșitul săptămânii trecute.
„În niciun fel de discuție, nici la nivel guvernamental, nici la nivelul coaliției, nu s-a pus problema de a renunța la vreun euro din cererea de plată care urmează. Știu că s-a decis ca la nivelul coaliției să funcționeze un mecanism exact ca la adoptarea în Guvern a Legilor Educației, cu colective de lucru din partea celor trei partide, în coordonarea domnului ministru al Muncii Marius Budăi și, din câte știu, în cursul acestei săptămâni, cred că joi a avut și prima întâlnire de lucru a acestui comitet”, a mai adăugat oficialul Guvernului României.
Problema pensiilor speciale este una care apasă asupra partidelor politice aflate la guvernare.
La nivelul alegătorilor este o temă nepopulară, mulți votanți nu înțeleg de ce anumite categorii de salariați din domeniul public au mai multe privilegii decât alții, de ce au pensiile mult mai mari și nu se respectă principiul contributivității.
Pe de altă parte, cei care beneficiază de aceste pensii au un rol critic în funcționarea statului, fiind vorba de magistrați, polițiști, militari și ofițeri de informații.