La trei zile după atacul terorist al Hamas asupra civililor din Israel, Thierry Breton, comisarul european pentru piața internă, i-a trimis o scrisoare celui mai bogat pământean, cu o avere de peste 225 miliarde de dolari.
Mesajul nu a fost nici pe departe unul de curtoazie, ci o solicitare fermă din partea Comisiei Europene ca platforma online X, deținută de Elon Musk, să se conformeze prevederilor legale și să nu mai distribuie informații false.
„În urma atacurilor teroriste comise de Hamas împotriva Israelului, avem indicii că platforma dumneavoastră este utilizată pentru a difuza conținut ilegal și dezinformare pe teritoriul Uniunii Europene. Permiteți-mi să vă reamintesc că <Legea privind serviciile digitale> stabilește obligații foarte precise în ceea ce privește moderarea conținutului”, a scris Thierry Breton.
În acest paragraf introductiv, cel mai bogat pământean e anunțat că încalcă legea.
Oficialul european i-a cerut miliardarului ca în termen de 24 de ore să prezinte un raport detaliat în legătură cu activitatea platformei X, fostă Twitter, în ce privește detectarea și înlăturarea informațiilor false.
Iar Elon Musk s-a conformat. Linda Yaccarino, președinte executiv al X, fost Twitter, a răspuns solicitărilor Comisiei Europene, trimițând raportul și afirmând public faptul că în decurs de ore „X a identificat și a blocat sute de conturi false, afiliate Hamas”.
Comisia analizează raportul. Compară datele cu propriile monitorizări și va lua o decizie.
În ciuda amenințărilor proferate de Elon Musk și asociații săi că va bloca accesul europenilor la rețeaua socială X, nu au făcut acest lucru și, probabil, nu-l vor face prea curând.
Pe parcursul timpului, și Mark Zuckerberg, președintele executiv și acționarul principal al Meta (Facebook, Instagram, WhatsApp) a cochetat cu ideea de a-și limita prezența pe bătrânul continent ca pedeapsă pentru regulile stricte în ce privește manipularea datelor personale, dar nu a riscat să piardă 450 de milioane de utilizatori, conform datelor publicate de Comisia Europeană, a doua piață de publicitate din lume după cea nord-americană.
Uniunea Europeană face primul pas
Legea Serviciilor Digitale reprezintă rezultatul unui îndelung și complicat proces legislativ, încheiat la sfârșitul anului 2022, care a intrat în vigoare, începând cu 2023.
Reglementarea rețelelor sociale este prima din lume de o asemenea amploare, iar scopul ei a fost protejarea cetățenilor europeni în ce privește folosirea datelor personale de către părți interesate fără acord individualizat, limitarea expunerii la publicitate și informații false, acțiuni care abundă pe rețelele sociale și care au provocat daune psihologice, fizice și materiale cetățenilor europeni.
Legea are imperfecțiuni, unii critici ai ei susțin că „va reduce inovația din domeniul digital și va înrăutăți serviciile pentru consumatori”, alții spun că negocierile dintre reprezentanții comisiei și companii nu au fost suficient de transparente.
Dar la scurt timp după ce a intrat în vigoare, mai exact 25 august 2023, Elon Musk a fost primul jucător important avertizat de Comisia Europeană. Și nu e deloc întâmplător.
Marele eșec X
Proprietarul Tesla, al rețelei de sateliți Starlink și SpaceX a plătit 44 de miliarde de dolari pentru achiziționarea rețelei Twitter, afacere care s-a încheiat în urmă cu un an.
Scopul miliardarului a fost să transforme platforma online într-un site „total” pe care consumatorii să comunice, să cumpere, să transfere imagini, documente și bani. Un proiect ambițios, greu de realizat într-o economie fragmentată, competitivă și descentralizată cum e cea occidentală.
Într-un an, de când e proprietar, Elon Musk a eșuat din toate punctele de vedere cu X, fostul Twitter, care a pierdut peste 50% venituri din publicitate, scădere cauzată, în principal, de acuzațiile de discriminare, informații false și promovarea violenței ce se regăsesc în postările de pe această rețea.
Relația complicată a lui Elon Musk cu X a fost un semnal de alarmă pentru multe organizații neguvernamentale, dar și instituții publice care au realizat cât de toxic, periculos și amenințător este valul de informații false și violente pentru societatea noastră.
„Odată cu masiva dezinformare despre conflictul Israel-Hamas, care s-a răspândit atât de dramatic pe platforma X, s-a trecut peste o linie roșie pe care, acum, mulți oameni o pot vedea. Dincolo de simpla schimbare a numelui, vechiul Twitter a dispărut cu adevărat”, a declarat Tim Chambers, de la Dewey Square Group, o companie de afaceri publice care se ocupă de monitorizarea rețelelor sociale, pentru cotidianul „The New York Times”.
Un miliardar, la răscruce
Nimeni n-a înțeles ce face Elon Musk cu această platformă socială. Cu un management haotic, mii de concedieri, schimbări de directori executivi și proiecte halucinante, cum ar fi acela de a-i obliga pe utilizatori să se aboneze, plătind un dolar pe lună, X s-a transformat, în mai puțin de un an, dintr-o puternică companie de social media, a doua după Facebook, într-o corabie care ia apă și navighează fără scop pe o mare tot mai învolburată.
Scrisoarea comisarului european Thierry Breton a fost, pe lângă o puternică lovitură de imagine pentru Elon Musk, acuzat efectiv că încalcă legea, și o alertă și pentru alte guverne, e vorba de SUA, Canada, Australia sau Japonia, care pregătesc și ele reglementări în ce privește funcționarea platformelor sociale.
Elon Musk, în contextul războiului din Israel, dar și al declarațiilor și poziționărilor pro Rusia, a arătat că nu are forța morală și nici priceperea pentru a deține o „jucărie” atât de complicată și periculoasă, care a devenit o armă în mâinile teroriștilor și criminalilor de război.
Miliardarul american se află la răscruce, iar X are, acum, mai multe șanse să se prăbușească decât să se dezvolte. Cu 5,9 miliarde de accesări, în scădere cu 14% față de aceeași lună a anului trecut, fostul Twitter se află mult în spatele Facebook, cu 16,3 miliarde de accesări, dar și după Instagram, cu 6,4 miliarde, conform datelor publicate de Similarweb.
TikTok e în creștere, atingând două miliarde de accesări lunare.
O nouă ratare a rețelelor sociale
Dezvoltarea fără precedent a tehnologiei comunicației, atât a instrumentelor, cât și a rețelelelor și conexiunilor digitale, au creat un nou mediu, care multă vreme a funcționat fără reguli, provocând disfuncționalități sociale și politice majore care au afectat în mod negativ civilizația noastră - o încurajare fără precedent a populismului, creșterea violenței, o răspândire fără precedent a afecțiunilor psihice, consolidarea regimurilor politice autoritare, fiind doar câteva din efectele documentate științific provocate de utilizarea pe scară largă rețelelor sociale.
De la transmisiuni în direct făcute de teroriști care ucid trecători pe străzile orașelor europene, până la furtul masiv de date personale și influențarea rezultatului alegerilor în diferite țări, toate au fost găzduite pe platformele sociale, care au concentrat, în scurt timp, o influență și o putere mai mare decât cea a guvernelor statelor democratice.
O singură lege, chiar dacă ea va îmblânzi peisajul digital din Uniunea Europeană, nu va putea rezolva toate problemele, dar e un bun început.
Până atunci, cel mai bogat om al planetei trebuie să decidă în ce direcție o ia.
Își va asuma un rol moral, cel de a garanta libertatea de exprimare fără a o limita sau a o distruge pe a altora, va încuraja democrația și drepturile individuale, protejând minoritățile, sau va rămâne cantonat în propria lume în care banii și profitul imediat dictează deciziile sale.
Atacurile teroriste din Israel, petrecute în data de 7 octombrie, au zguduit lumea din temelii și au creat premisele unui război pe scară largă.
Din păcate, rețelele sociale au ratat din nou stăvilirea informațiilor false.