De ce Rusia nu va începe niciun război în Ucraina

Petrișor Gabriel Peiu este doctor al Universității Politehnica din București (1996), a fost consilier al premierului Radu Vasile (1998-1999) și al premierului Adrian Nastase (2001-2002), subsecretar de stat pentru politici economice (2002-2003) și vicepreședinte al Agentiei pentru Investiții Străine (2003-2004). Este coordonator al Departamentului de Analize Economice al Fundației Universitare a Mării Negre (FUMN).

În ultimele săptămâni suntem, se pare, prizonierii cetei de politicieni și analişti care exacerbează discursul public axat pe un viitor probabil război în Ucraina, deturnând în mod abil concentrarea opiniei publice de la problemele uriașe de credibilitate ale regimului pe plan intern.

Atenție, acum nu mai suntem în momentul 2014, în care Rusia se confrunta cu o Ucraină slăbită intern și în care Vladimir Putin a extras din Ucraina doar teritorii locuite larg majoritar de ruși și unde apartenența la republica condusă de la Kiev era cel puțin contestabilă pe baze istorice.

De data aceasta, subiectul nu mai este (doar) Ucraina, ci confruntarea cu întreg Occidentul. Și vorbim de o confruntare economică, pentru că vesticii nu își vor trimite soldații să moară la mai puțin de 1.000 km de Moscova. Nu, vesticii vor impune sancțiuni politice, financiare și comerciale. Ei bine, rușii pot fi agresivi și războinici, dar sigur nu sunt nebuni.

Poate ar fi momentul să ne punem, totuși, o întrebare firească: pe ce se bazează toți acești vânzători de geopolitică războinică? Hai să ne uităm un pic la fapte și să încercăm să descifrăm prioritățile rușilor.

În 2022, Moscova este decisă să continue puternica reducere a cheltuielilor bugetare cu un neverosimil 3% din PIB, invocând așteptata scădere a prețului pentru țițeiul Ural:

Sursa: AICI

Oare cum să aștepți scăderea prețului la țiței în cazul unui război sau chiar al unui război rece cu întreg Occidentul? Vi se pare verosimil?

O altă observație ar fi aceea că nivelul cheltuielilor bugetare din Federația Rusă este, probabil, cel mai mic din întreaga Europă: aproape 35% din PIB, reflectând un stat fragil și într-o logică diferită de a restului continentului.

O ultimă observație este că Guvernul plănuiește o reducere dramatică a cheltuielilor cu asistența socială, cu 1,2% din PIB și a celei cu salariile bugetarilor cu jumătate de punct din PIB. Plus reducerea altor cheltuieli cu încă 1,3% din PIB. De aici rezultă clar că nu există niciun fel de pregătire de război la Moscova, căci ce stat normal ar planifica un război, realizând concomitent reducerea cheltuielilor publice?

Căci, oameni buni, 42% dintre ruşi depind de ajutorul, sub diferite forme, primit de la Guvern, iar 34% din venitul gospodăriilor rusești vine de la Guvern. Și asta este și explicația popularității încă mari a lui Putin. Iată, de exemplu, cum a evoluat dărnicia guvernului federal către propriii cetățeni în ultimii 10 ani:

Sursa: AICI

Mai mult, legea rusă prevede o indexare a pensiilor la începutul fiecărui an, în funcție de rata inflației.

Numai că în 2021 inflația a fost prognozată să fie 5,4%, dar a ajuns la 7,5%, lăsând un minus dureros în buzunarele pensionarilor, dar și în cele ale salariaților (salariile au crescut, la stat, doar cu 4%, cam jumătate din rata inflației):

Sursa: AICI

Și din nou mă întreb: ce guvern normal la cap se pregătește de un război și de o confruntare prelungită cu Vestul scăzând puterea de cumpărare a bugetarilor (inclusiv a militarilor) și pierzând suportul popular al pensionarilor?

Sau, continuând în aceeași logică, ce guvern decis să înceapă un război scade veniturile bugetarilor și ale pensionarilor și se bazează doar pe creșterea veniturilor din sectorul privat, sectorul cel mai sensibil la zvonurile unui război?

Sursa: AICI

De altfel, nici chiar rușii nu prea cred în posibilitatea unui război, de vreme ce sunt puși pe cheltuială și au uitat să mai economisească: 9 procente din PIB a atins creditul imobiliar și încă 11% creditul de consum propriu-zis, iar rata economisirii abia atinge 1% din veniturile disponibile:

Sursa: AICI

Oare așa arată un popor care se pregătește de război? Ce om normal la cap își ia credit pentru o casă nouă sau să-și cumpere televizor, dacă ar ști că mâine îi poate dispărea locul de muncă?

Mai mult, nici agențiile de rating nu prea mizează pe un război pornit de Rusia, astfel că Fitch Ratings a decis, în septembrie, să mențină ratingul la nivelul de BBB și să păstreze perspectiva stabilă asupra ratingului (sursa: AICI). Asta chiar în condițiile în care Fitch crede că riscul unor noi sancțiuni este cât se poate de ridicat.

Creșterea prețurilor la gaz natural și petrol le-a adus rușilor un an economic 2021 mult mai bun decât se așteptau. Și asta pentru că 36% (mai mult de o treime) din veniturile bugetare ale Federației vin din vânzarea hidrocarburilor.

119 miliarde de dolari (9 100 miliarde de ruble) a primit bugetul federal de pe urma gazului și a țițeiului, cu 51% mai mult decât se anticipa la începutul anului. Iar totalul veniturilor bugetare a urcat de la 18.700 de miliarde de ruble în 2020 la 25.290 miliarde de ruble în 2021.

Pentru clarificare, trebuie spus că întocmirea oricărui buget al Federației Ruse pleacă de la două premise fundamentale: prețul barilului de țiței calitatea Ural și prețul metrului cub de gaz natural.

Ei bine, pentru 2021, Guvernul de la Moscova a întocmit un buget bazat pe un preț al țițeiului Ural de 45 dolari/baril și pe un preț al gazului natural de 156,3 dolari/1000 mc. Anul 2021 a adus însă prețuri medii mult mai mari: 68 de dolari/baril și 280 dolari/1000mc, ceea ce a generat vânzări de 110 miliarde de dolari din țiței și 54,2 miliarde de dolari din gaz transportat prin conducte, plus 7,6 miliarde de dolari gaz lichefiat (LNG).

La acestea ar trebui să mai adăugăm 68,7 miliarde de dolari din vânzarea de produse prelucrate din țiței. Adică un total de 240,5 miliarde de dolari, jumătate din întregul export al rușilor, în valoare de 490 de miliarde de dolari (sursa: AICI).

Astfel încât regimul Putin a bifat un an foarte bun: excedent bugetar de 0,4% și excedent de cont curent de 7% din PIB (120 de miliarde de dolari, record istoric). Iar Fondul Suveran Național s-a umplut de bani, căci o lege din 2017 prevede ca toți banii luați de pe vânzarea țițeiului peste prețul de 43,3 dolari să intre în acest fond. Și rubla a rămas stabilă în ultimii doi ani:

Sursa: AICI

Economia rusă a crescut anul trecut cu un ritm de 4,3%, din care mai mult de jumătate (2,3%) se datorează evoluției vânzărilor de petrol și gaz natural și 0,6% din creșterea PIB-ului se datorează creșterii economice în domenii nelegate de hidrocarburi. Guvernul a comprimat, însă, cheltuielile bugetare cu 1,4% din PIB, ieșind treptat din schemele de sprijin antiCovid.

Mai mult, dacă ne dăm doi pași în spate, iată ce tablou vedem: economia celei de-a doua mari puteri militare a lumii este ceva mai mică decât cea germană, care înseamnă cam un sfert din economia întregii Uniuni Europene. Sau mai mare cu o treime decât cea a Franței.

Ca valoare nominală, Rusia este a 11-a cea mai mare economie a lumii, cu un PIB de 1.700 de miliarde de dolari (2021). În prețuri comparabile, însă, Rusia este a șasea cea mai mare economie a planetei, cu 4.320 miliarde de dolari (metodologia PPP).

Este, așadar, economia rusă de cinci ori mai mică decât cea a marilor rivali americani. Hai să privim o imagine sugestivă, cea care indică cele mai mari 10 economii ale lumii, în prețuri comparabile:

Sursa: AICI

Înainte de orice, Rusia este cea mai bogată în resurse naturale țară a globului, deținând peste 20% din bogăția naturală a întregii omeniri.

Are cea mai mare rezervă de gaze naturale, a doua de cărbune și a opta de țiței. Are a șasea cea mai mare forță de muncă de pe glob (70 de milioane de oameni), are a doua industrie militară a lumii și este al zecelea cel mai constructor auto din lume.

Totodată, rușii dețin a cincea cea mai mare rezervă valutară din lume și a cincea cea mai mare populație de miliardari. Și, totuși, la nivel calitativ, economia rusă este modestă: a 55-a poziție globală ca PIB/locuitor, cu mai puțin de 30.000 dolari/locuitor, cu 3.000 de dolari mai puțin decât România (poziția 47 în lume).

De asemenea, internaționalizarea economică a rușilor este la fel de modestă, țara lor fiind abia pe locul 14 pe lista exportatorilor la nivel global.

Este clar că singurele economii care „joacă” la nivel global sunt cea americană și cea chineză. În rest, vorbim doar de jucători de talie regională. Cam în această categorie intră și Rusia. Dar ea nu este, nici măcar, cea mai mare economie din regiunea sa (Europa), ci abia a doua, după Germania.

Realist vorbind, noi ne așteptăm la o intrare a Rusiei într-o confruntare cu un Occident în care economia americană sau cea a UE este, fiecare, de câte cinci ori mai mare decât cea rusească?

Importanța Rusiei este semnificativă doar în Europa, datorită unui singur, însă vital, element: de acolo vine aproape jumătate din importul de gaze din Uniunea Europeană:

Sursa: AICI

Și, deloc de neglijat, ponderea importurilor de gaze rusești în UE a crescut în 2021 față de 2020!

Important, dar nu în asemenea măsură ca în cazul gazului este și locul de principal furnizor de țiței importat în Uniune, dar doar cu un sfert din volumul total:

Sursa: AICI

Relația comercială dintre Federația Rusă și Uniunea Europeană este, însă, de o asimetrie frapantă: Rusia este al cincilea partener comercial al Uniunii, cu 4.8% din comerțul internațional cu bunuri al UE.

Dar pentru Moscova, UE este cel mai mare partener comercial, cu peste 37% din volumul comerțului exterior (36,5% din importuri și 38% din exporturi):

Sursa: AICI

Ca o concluzie de etapă, să notăm că prioritățile Guvernului lui Putin par a fi destul de departe de declanșarea unui război în Ucraina.

Moscova se chinuiește de foarte mult timp să își ajusteze economia puternic lovită de sancțiuni și a parcurs un drum lung și dureros de consolidare fiscală. Adică de reducere a cheltuielilor statului și de creștere a veniturilor.

Un război nu este cu nimic prefigurat de prioritățile asumate de Guvern, dar nici de comportamentul populației sau de agențiile de rating.

În plus, reducerea asistenței sociale va afecta puternic solidaritatea și coeziunea internă, adică exact atmosfera de care are cel mai puțin nevoie orice regim care se pregătește de un război militar/economic. Iar occidentul european va fi, probabil, afectat puternic în zona de energie, dar va trece cu mult mai ușor peste șocul unei confruntări cu Rusia.

Citește și alte articole publicate de Petrișor Peiu pe Spotmedia.ro.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇