- Prima informație oficială despre un focar de pneumonie a fost în data de 4 ianuarie 2020.
- Autoritățile chineze au alertat OMS în ultima zi a anului 2019.
- În România, în primele săptămâni din ianuarie, președintele și Guvernul erau mai preocupați de alegeri anticipate decât de pregătirile pentru pandemie.
- Starea de epidemie globală este declarată abia la o lună de la descoperirea primelor îmbolnăviri.
Pandemia a intrat brutal în viața noastră. În data de 11 decembrie 2019, conform celei mai noi investigații, o vânzătoare de 41 de ani care lucra în piața de animale vii din Wuhan, China, a fost întâia persoană infectată cu noul coronavirus.
Există multe dezbateri în continuare și multe anchete pentru a stabili contextul în care s-a declanșat pandemia.
Reticența autorităților chineze îngreunează descoperirea adevărului, dar un accident biologic sau un salt al virusului de la ratoni la oameni au provocat o schimbare profundă a lumii pentru totdeauna.
Prima informație oficială despre pandemie a fost un mesaj pe Twitter publicat de Organizația Mondială a Sănătății în data de 4 ianuarie 2020.
“China a raportat un focar de cazuri de pneumonie, fără a se înregistra niciun deces, în orașul Wuhan, provincia Hubei. A fost declanșată o investigație pentru a se afla cauza acestor îmbolnăviri”, se arată în mesajul OMS.
Un fapt divers la mii de kilometri distanță
Când mă gândesc la începuturile pandemiei, încerc să-mi amintesc ce dorință mi-am pus în noaptea de Revelion a anului 2020, dar nu reușesc.
În 31 decembrie, ultima zi a anului 2019, OMS a fost anunțată de reprezentanții Chinei despre focarul din Wuhan. Au trecut patru zile până organizația internațională a dat comunicatul oficial.
Pe tot parcursul lunii ianuarie, mass-media a scris despre ciudata pneumonie din China.
Părea ceva local, la peste 7.000 de kilometri distanță, iar cele mai multe informații veneau de pe rețelele sociale.
Multe erau exagerări, dar și mai multe prezentau o stare de îngrijorare a oamenilor, cozi în spitale și mărturii ale celor care văzuseră cum se manifestă boala.
Primul deces de coronavirus este raportat în data de 10 ianuarie, un cetățean chinez în vârstă de 61 de ani din Wuhan. La acel moment, erau înregistrate 41 de cazuri de infectare.
Pe tot parcursul lunii ianuarie am asistat la ceva misterios care se petrecea departe. Începuseră să se audă vocile care spuneau că există posibilitatea să ne confruntăm cu ceva ce văzusem doar în filme.
În 20 ianuarie, Klaus Iohannis plănuia alegeri anticipate
Doctorul Li Wenliang posta pe o rețea de socializare chineză încă din 30 decembrie avertismente că la spitalul în care lucra veneau foarte mulți oameni care sufereau de un “sindrom acut respirator sever” (SARS).
În scurt timp, mesajele sale au fost cenzurate de autoritățile comuniste și o vreme nu s-a mai știut nimic de el.
Spre sfârșitul lunii ianuarie a apărut informație că primul avertizor al pandemiei era infectat.
În România, nici noul Guvern Orban și nici oamenii nu erau interesați de pandemie. Dezbaterea principală era “organizarea alegerilor anticipate”.
Klaus Iohannis, după victoria zdrobitoare în fața Vioricăi Dăncilă, era hotărât să profite de susținerea populară pentru a forma o nouă majoritate parlamentară.
Pandemia le-a dat tuturor planurile peste cap.
“…eu m-am exprimat pentru alegeri anticipate, iar PNL s-a exprimat, de asemenea, pentru alegeri anticipate. Care vor fi pașii foarte concreți la momentul respectiv, veți afla atunci”, a declarat Klaus Iohannis, într-o conferință de presă, în data de 20 ianuarie 2020.
Odată cu răspândirea virusului, acesta aducea cu el îngrijorare, schimbarea stilului de viață și boala. Dar acest cocktail de senzații și gânduri era atât de nou încât nimeni nu prea știa cum să se raporteze la el, așa că toți au continuat să comporte la fel, iar asta a fost greșit.
România e pregătită pentru pandemie!
Pe tot parcursul lunii ianuarie, atât Victor Costache, ministrul Sănătății de la acea vreme, cât și prim-ministrul Ludovic Orban repetau același mesaj: “România e pregătită pentru o eventuală pandemie”.
“S-a îmbunătățit capacitatea de răspuns în contextul acestei pandemii severe. În momentul de față avem capacitate de diagnostic la nivel național”, declara ministrul Costache la jumătatea lunii februarie.
Cinci săptămâni mai târziu își pierdea postul din cauza disfuncționalităților grave ale sistemului de sănătate, lovit din plin de răspândirea virusului.
În data de 30 ianuarie, Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății, anunța “starea de epidemie” în toată lumea.
“Pe lângă recomandările temporare adresate Chinei pentru a-și continua reacția robustă, directorul general al OMS a emis recomandări temporare... Toate țările ar trebui să fie pregătite să limiteze pătrunderea virusului și răspândirea acestuia printr-o supraveghere activă, depistare timpurie, izolare, administrarea cazurilor, urmărirea contactelor și prevenire. De asemenea, ar trebui să fie gata să facă schimb complet de date cu OMS”, se arată în documentul emis de organizație.
În Veneția, măștile se puneau pe ochi
La acea dată eram în concediu cu familia. Plecasem într-o excursie la Veneția. Din aeroportul Otopeni mi-am cumpărat un set de 6 măști chirurgicale cu gândul să port una în avion. Mi-a fost rușine. Mă gândeam că o să se uite lumea ciudat la mine și o să mă simt ridicol.
De acele măști, la care am adăugat alte trei primite de la un prieten medic după “gazarea” din Piața Victoriei (8 august 2018), am tras toată familia până la sfârșitul lunii martie când au început să apară din nou în magazine și farmacii.
Atunci, în ultima zi din ianuarie, a fost prima dată când m-am gândit serios că alături de întreaga lume voi trece printr-o experiență unică, una în care viața mea, viețile celor dragi și ale tuturor oamenilor vor fi multă vreme în pericol.
După doi ani de la acele clipe, aproape amețesc când realizez câte schimbări a produs pandemia.
A modificat felul în care muncim, cel în care ne vizităm prietenii, în care călătorim, învățăm și comunicăm.
Nimeni nu știe dacă aceste schimbări sunt bune sau rele. Au venit grămadă în viața noastră, iar cei care au supraviețuit s-au adaptat.
În data de 30 ianuarie, Donald Trump, președintele SUA de atunci, a luat decizia să interzică intrarea pe teritoriul țării a tuturor persoanelor care au fost în China în ultimele 14 zile.
Primul erou
Localnicii din Veneția povesteau că niciodată nu văzuseră orașul atât de gol în perioada Carnavalului.
Personal, mi se părea aglomerat. Toți oamenii din jurul meu purtau mască, dar pe ochi. Turiștii făceau fotografii cu cei costumați în ținute de epocă și își ascundeau partea de sus a feței în spatele unor măști sofisticate. Virusul era doar o știre.
Nimeni nu știa cum să evite aglomerația. Ne-am uitat la spectacol într-o înghesuială cumplită, pe malul unui canal pe care defilau bărci împodobite.
Astăzi, știu sigur că virusul a fost printre noi, că-și făcuse loc și pregătea cea mai mare catastrofă globală de la cel de-Al Doilea Război Mondial.
Peste 12.000 de oameni au murit în provincia Veneto de la începutul pandemiei și până acum din cauza infectării cu Covid-19.
La câteva zile de la întoarcerea în țară, autoritățile de la noi au introdus carantina pentru toți turiștii veniți din Italia.
Intram în zodia restricțiilor.