- Virusul generează cu mult mai multe variante decât cele care sunt discutate, numite și de “supraviețuire”.
- Noua variantă are 9 mutații ale proteinei Spike, un record până acum.
- A produs un focar în Bretania, Franța, a fost identificată în Elveția, Italia și Anglia, dar nu se mai răspândește din 26 octombrie.
- Varianta e interesantă și pentru că e prima cu originea în centrul Africii, un teritoriu în care nu se testează, nu sunt măsuri de protecție și nu se vaccinează.
În urmă cu câteva zile, jurnaliștii din Franța au relatat despre descoperirea unei noi variante de coronavirus în această țară, sosită din Congo, Africa.
Conform datelor publicate, noua variantă a virusului a ajuns în Europa la începutul lunii octombrie. Aceasta a fost identificată în Republica Congo, în luna septembrie a acestui an, iar Ministerul Sănătății din Franța o evaluează.
Informația a făcut înconjurul lumii, producând îngrijorare printre specialiști, dar și într-o populație epuizată de cei aproape doi ani de pandemie.
Noua variantă, care are indicativul B 1.640 sau B1.X, nu a fost listată de Organizația Mondială a Sănătății nici ca “îngrijorătoare”, nici ca “variantă de interes” și nici ca una “monitorizată”.
B1.640 este în schimb pe lista de urmărire a Centrului European pentru Controlul și Prevenirea Bolilor, alături de alte opt.
Faptul că OMS nu o consideră încă o variantă a virusului care merită atenție ar putea să însemne și că, deși are un profil unic, n-a reușit să se răspândească.
B1.640 a atras atenția specialiștilor pentru că are 9 transformări ale proteinei Spike, cea prin care se “agață” de nasul și gâtul oamenilor, pătrunzând în organism.
Conform Centrului European pentru Prevenirea Bolilor, sunt cele mai multe mutații observate până acum.
Pe de altă parte, Ministerul Francez al Sănătății a anunțat că noua variantă nu a mai fost descoperită din data de 26 octombrie, deși procesul de monitorizare și secvențiere continuă.
Trei tipuri de variante: rebuturi, neutre și de supraviețuire
“Virusul generează trei tipuri de variante”, a declarat medicul Emilian Popovici, vicepreședintele Societății Naționale de Epidemiologie, într-o discuție cu Spotmedia.ro.
“Generează cu mult mai multe variante decât cele care sunt discutate. Și nu sunt discutate pentru că o primă categorie sunt cele contraperfomante, adică rebuturile. Dacă ar exista numai acestea, pandemia s-ar stinge”, a spus epidemiologul.
“Virusul generează o altă serie de variante care sunt neutre. Nu aduc nimic nou. Deci, practic, nu modifică nici contagiozitatea, nici simptomatologia. Acestea sunt înregistrate ca atare”, a adăugat el.
“Virusul generează variante care sunt de interes și se monitorizează, cum a fost cea britanică, sud-africană, cea braziliană sau cea indiană (Delta). Acestea sunt variantele de supraviețuire ale virusului”, a explicat medicul Emilian Popovici.
“Noi facem o presiune pe virus, pe de-o parte, prin dezvoltarea imunității post-infecțioase, pe de altă parte, prin dobândirea unei imunități post-vaccinare. Astfel, virusului i se reduce aria de supraviețuire, pentru că acesta nu poate supraviețui decât infectând”, a spus epidemiologul.
Pandemia nu se va sfârși până când testarea și vaccinarea nu vor avea o acoperire globală
Medicul Emilian Popovici arată că, din studiile de până acum, s-a constatat faptul că noua variantă franceză nu se răspândește și “nu reușește să înlocuiască Delta, varianta dominantă”.
“Într-o lună de zile există posibilitatea să uităm de ea”, a precizat și profesorul Cyrille Cohen, de la Universitatea Bar-Ilan, Israel, citat de cotidianul “Jerusalem Post”.
Dar pe lângă “unicitatea variantei” și altceva a atras atenția specialiștilor. E prima care vine din centrul Africii, un teritoriu în care nu se fac teste și nu se vaccinează.
“Avem o parte din lume, cu Europa, America de Nord, parțial America de Sud, Japonia, Australia și Israel, care au luat măsuri de protecție, se testează, iar populația se vaccinează și este o altă parte, cu Africa și Asia, unde nu s-au luat măsuri, nu se testează și nu se vaccinează”, explică medicul Emilian Popovici.
“Pandemia va continua și e greu de prevăzut pentru ce perioadă de timp. Sigur, în condiții modificate. Vom avea tratamente de-o anume eficiență, de exemplu, antiviralele de la Merk și Pfizer, avem vaccinurile, iar lumea dobândește o imunitate post-vaccinală, se va individualiza medicația care va evita formele grave de boală, dar rămâne o parte de lume care nu are acces la teste, vaccin și tratamente unde virusul infectează”, subliniază vicepreședintele Societății Naționale de Epidemiologie.
“Nu avem de-a face cu o epidemie regională care se manifestă doar în Europa și America de Nord. Se manifestă peste tot în lume, include Asia și Africa. Pericolul e să ne confruntăm periodic cu noi variante, care vin din acea zonă pentru că oamenii circulă”, a adăugat el.
“De aceea, e important să fie găsite căi ca firmele producătoare de vaccinuri și medicamente să reușească să transfere cantități semnificative și spre aceste zone, altfel problema nu se rezolvă”, ne-a mai spus medicul.
“M-am uitat de curiozitate în zone din estul și sudul Africii, unde e o concentrare foarte mare de cazuri de infectare cu HIV (SIDA). Dacă ești infectat cu virusul HIV, ești condamnat la moarte. Nu există decât două-trei cazuri în literatura de specialitate cu negativare prelungită. În aceste zone, doar 20% dintre cazuri sunt descoperite în urma unor analize de laborator, pentru restul, sunt doar estimări.
Sunt convins că în privința infecției Covid nu se știe aproape nimic despre ce se întâmplă în aceste zone. Dacă se comunică faptul că nu sunt cazuri în Africa, acestea nu sunt, pentru că nu se testează”, mai spune medicul Emilian Popovici.
Noua variantă descoperită în regiunea Bretania din Franța, care a produs un focar și infectări separate în mai multe regiuni și țări învecinate, a dispărut de pe radar la sfârșitul lunii octombrie, după ce s-a răspândit timp de o lună.