Un proiect de lege al Dumei de Stat, parlamentul Rusiei, prevede ca la nivelul întregii țări să se introducă obligativitatea elevilor ca la orele de sport să folosească un echipament în culorile steagului federal.
„Este necesar să se standardizeze uniforma sportivă pentru lecțiile școlare de educație fizică. Mi se pare rezonabil să obligăm școlile să aleagă o uniformă în trei culori – alb, albastru, roșu, culorile drapelului nostru”, a declarat deputatul Serghie Kolunov, citat de agenția RIA Novosti.
„În acest fel, vom întări faptul că suntem cu toții ruși și, de asemenea, vom elimina inegalitățile dintre elevi, unii nu-și pot cumpăra echipament de firmă și încălțăminte scumpă, iar introducerea uniformei va consolida valorile patriotice”, a mai adăugat deputatul, arătând că în perioadă dificilă prin care trece Rusia, naționalismul e singura salvare pentru Putin.
Au trecut 11 zile de la intrarea trupelor ucrainene în Kursk, iar întregul eșafodaj politic de la Kremlin se clatină.
Vladimir Putin a decretat stare de urgență în regiunea de vest a țării, operațiunile militare de eliberare a teritoriului le-a trecut în subordinea FSB, iar Valery Gherasimov, șeful armatei, a ieșit din cercul de încredere al președintelui.
Lukașenko vrea pace
Impactul asupra societății ruse e major. Dintr-o dată, Kremlinul trebuie să administreze peste 100.000 de refugiați, să ia decizii de a transfera trupe militare din alte zone și să realizeze un plan de luptă care se desfășoară pe teritoriul țării, ceva de neimaginat în urmă cu doi ani și jumătate.
Dar acesta e doar vârful icebergului, pentru că de supraviețuirea colosului rus depinde și regimul lui Aleksandr Lukașenko din Belarus.
Timp de doi ani, în 2020 și 2021, în Minsk și alte orașe din țară au fost proteste masive împotriva regimului Lukașenko. Acesta din urmă a fost salvat doar în urma ajutorului dat de Putin care a trimis trupe speciale de intervenție pentru înăbușirea manifestațiile și arestarea a mii de oameni.
Mai poate Putin, acum, când trupele ucrainene acționează în Rusia, să-și ajute prietenul?
„Să ne așezăm la masa negocierilor și să punem capăt acestei lupte. Nici poporul ucrainean, nici rușii, nici bielorușii nu au nevoie de ea”, a declarat Aleksandr Lukașenko, joi, transmițându-i un mesaj lui Putin că trebuie să pună rapid capăt războiului dacă vor să supraviețuiască.
Președintele Belarus a fost cel care a negociat anul trecut cu Evgheni Prigojin, eliminat între timp, încheierea revoltei mercenarilor Wagner, care se îndreptau spre Moscova, Lukașenko fiind aliatul cel mai important și apropiat de Putin.
Rusia între patriotism și fatalism
În Rusia, îngrijorarea se manifestă în două direcții. Una, cea propagandistică, prin care Putin urmărește să impună măsuri tot mai dure pentru cetățeni cu scopul de a obține o susținere forțată pentru război - mobilizare generală, cenzură, patriotism și sacrificiu individual, exemplificat sugestiv de legea echipamentului de sport.
Cea de a doua, una fatalistă, exprimată deja în unele emisiuni de dezbateri televizate, în care se sugerează acceptarea situației, negocieri și compromisuri pentru încheierea cât mai rapidă a războiului.
În aceste zile, Putin e preocupat să-și mențină autoritatea pentru a nu se prăbuși totul în jurul lui. Discuțiile din Consiliul de Securitate nu sunt comunicate public, dar întâlnirile sunt anunțate, promovându-se ideea că elita lucrează pentru binele țării.
Dar atmosfera e apăsătoare. Sunt mulți tineri care se tem de o mobilizare generală și încearcă să plece din țară, iar în instituții, e o mare îngrijorare în legătură cu capacitatea regimului de a se salva.
„Din momentul în care războiul a ajuns pe teritoriul lor, a fost evident că rușii s-au speriat. Sunt șocați. Deși luptele din regiunea Kursk sunt menționate la televizor ca fiind <situația din zona de frontieră>, familiile și prietenii au început să șușotească despre situația reală de pe front. Schimbările în psihologia populației ruse vor fi un alt argument pentru începerea negocierilor de pace”, a declarat Mihail Podoliak, consilierul președintelui Volodimir Zelenski.
Ceea ce susține liderul ucrainean e confirmat și de Karen Shakhnazarov, directorul general Mosfilm, un susținător al lui Putin, care într-o emisiune TV a spus că „rușii ar trebui să se obișnuiască și cu ideea că ar putea pierde războiul”.
Surprize pentru Putin
Până acum, nu există indicii că forțele ucrainene și-au întrerupt operațiunile militare în regiunea Kursk sau că armata Kremlinului reușește să facă față atacului.
În continuare sunt grupări militare ruse care se predau fără luptă, în timp ce soldații Kievului continuă să ocupe sate și comune din regiune.
Putin e presat de timp să ia măsuri, dar încă nu are o intenție clară să găsească o cale de compromis.
Speră să cucerească rapid regiunea Donețk din estul Ucrainei și să elibereze Kursk în urma transferului de trupe, dar situația din teren e în dezavantajul liderului de la Kremlin, care nu e sigur că ucrainenii nu i-au pregătit alte surprize.