O altă idee împământenită (și misogină) este că, dacă vrei să conduci, ca femeie, trebuie să te comporți ca un bărbat, în esență, asta însemnând că trebuie să înveți să dai cu pumnul în masa sau să ai un comportament grobian în anumite condiții.
Și exemple avem în fiecare zi la televizor…
Pentru mine, leadershipul, indiferent din partea cui vine, femeie sau bărbat, este leadership – și este bazat pe principii care îi asigură succesul.
Societatea este încă alimentată de ideea de a se minuna mai mult dacă un leader femeie are succes sau reușește lucruri spectaculoase. Cum ar fi dacă ne-am uita, pur și simplu, la principii sănătoase în actul de conducere și la competențe și am căuta modele de rol și abordări de succes, în egală măsură, în leadershipul feminin, cât și în cel masculin?
Sunt foarte mulți bărbați de caracter, care au schimbat soarta lumii și companiilor pe care le-au condus, așa cum sunt și foarte multe femei de caracter, care au reușit același lucru.
Este foarte adevărat că sunt foarte mulți bărbați care au funcții de conducere pe care le-au obținut prin impostură și minciună (e nevoie doar să citim în diagonală presa și găsim în fiecare zi zeci de exemple). Așa cum este la fel de adevărat că sunt multe cazuri de femei ajunse în funcții de conducere prin manipulare, stridență și completă lipsă de caracter.
În societatea românească găsim nenumărate exemple pe care cu greu le-am putea asocia noțiunii de leadership feminin.
Așadar, este nevoie de leadership feminin în crize, precum cea prin care trece societatea românească în momentul de față?
Desigur. Există cercetări empirice care încearcă să distingă între caracteristicile actului de conducere între femei și bărbați, studii cu un grad ridicat de universalitate, deoarece eșantioanele sunt suficient de mari pentru a ne da încrederea că le putem găsi relevante și pentru noi.
În general, sunt studii de percepție.
În leadership, percepția celor pe care îi conduci contează pentru succesul celui care este responsabil de actul conducerii. Fiecare popor, în funcție de cultura locală, dezvoltă anumite convingeri despre ce înseamnă a fi un lider bun.
Dacă ne uităm la ce spun românii și la ce se întâmplă în societate, pare că sunt mai apreciați liderii „mână forte”, chiar dacă sunt mai puțin integri. Lipsa de integritate este adeseori asociată cu capacitatea de negociere și de „descurcare” a situațiilor.
Într-o societate încă foarte tradițională, locul femeii nu este la conducere, ci cel mult la execuție - și ne-am putea aștepta ca această tendință să continue.
Societățile în care leadershipul feminin s-a afirmat mai puternic și a putut genera rezultate sunt, în general, societăți cu o mai mare tradiție democratică și cu o mai mare orientare către libertății umane și valori liberale.
Ne uităm către Germania sau țările nordice, în care egalitatea de șanse este cultivată de mult mai mulți ani. Dar chiar și acolo deschiderea societății către leadershipul feminin a durat zeci, chiar sute de ani.
Studiile arată că femeile care ocupă poziții de conducere sunt percepute ca având o mai mare compasiune și empatie. Este prima și cea mai importantă calitate a femeilor-conducători. De asemenea, sunt apreciate ca fiind mult mai organizate și mult mai oneste.
Femeile sunt mult mai bine cotate acolo unde este nevoie de o negociere fină și capacitatea de a găsi soluții care să corespundă nevoilor unei diversități mai mari de părți implicate.
De asemenea, acolo unde este vorba de îmbunătățirea calității vieții unor comunități, a societății sau, în companii, a calității condițiilor de muncă și de colaborare, femeile sunt cert preferate oricărui lider bărbat.
Un alt lucru interesant este că percepția generală asupra femeilor lider este că ele rezistă mai bine presiunilor politice și fac mult mai puține compromisuri asupra valorilor fundamentale, stând mult mai bine la capitolul integritate.
De asemenea, liderii-femei par a fi mult mai potriviți domeniilor precum sănătate și educație, dezvoltare socială și aspecte legate de mediu - adică exact acele domenii care au legătură cu generațiile viitoare și cu sănătatea unei societăți.
Nu vorbim numai de sănătate fizică și mentală, dar și de o sănătate organizațională, de principii și valori.
Dacă ne uităm la calitățile pentru care este apreciat leadershipul masculin, găsim pe primul loc capacitatea de a lua decizii dure. Apoi, ambiția și ulterior capacitatea de inovare.
Aceleași studii spun că, în mod egal, indiferent de cine este lider, o femeie sau un bărbat, capacitățile și trăsăturile pe care oamenii le caută la cei care conduc sunt onestitatea, pe primul loc, inteligența și capacitatea de a lua decizii.
Te întrebi oare cum ajung atunci în posturi de conducere oameni complet lipsit de onestitate, care nu excelează nici la capitolul inteligență și nici la luarea unor decizii? Pentru că noțiunea de leadership nu este cultivată, nu este explicată și nu este promovată în sistemul educațional în care nu prea te formează nimeni în rolul tău de cetățean și în așteptările tale în legătură cu un leadership bun.
Ce i-ar trebui României în situația actuală?
Este nevoie de leadership feminin? Cu siguranță - da, avem nevoie de un leadership feminin de calitate, de femei bine pregătite, competente, cu un grad ridicat de onestitate și pline de curaj.
Este imposibil să nu găsim pentru domenii legate de viitor femei care să inspire și să poată lua decizii bine cumpănite.
În România este nevoie de leadership în general, feminin sau masculin; este nevoie de integritate de inteligență și de capacitatea de a lua decizii. Este însă o mare diferență între leadershipul unei companii care este măsurat, dezvoltat, antrenat și, în momentul în care preiei un rol de leadership, compania se asigură că vei face față responsabilităților și liderii care sunt aleși.
Într-o companie, liderii sunt cei care sunt responsabili de cultura pe care o dezvoltă în locul în care conduc. Într-o societate, însă, cultura locală este cea care este reprezentată de liderii aleși.
Ar putea fi un act de curaj pentru România să găsească și să numească în domeniile cruciale pentru viitorul țării și generațiile care urmează lideri femei care să întrunească toate caracteristicile numite mai sus și să dovedească faptul că integritatea este mult mai valoroasă decât politicianismul și populismul, că inteligența și curajul de a lua decizii vin dintr-un set de valori puternice și din asumarea responsabilității și să deschidă calea câștigării dreptului de a conduce prin competență, nu doar prin nevoia de a echilibra prezența într-o fotografie de grup.
***
M-am străduit să nu dau nume aici de femei care ajung în funcții de conducere fără a avea niciuna dintre calitățile de mai sus. Și fac asta pentru a nu umbri, nici măcar pentru o secundă, reușitele și lucrurile extraordinare pe care le au realizat femei-lider în industrie, servicii sau în administrație, dar care nu beneficiază decât de gloria anonimatului lor.
Sunt foarte multe femei-lider în România pe care presa nu le găsește pentru că nu au stridența de a se băga în față, ci au decența de a face ce știu ele mai bine: management de școli, de companii sau de departamente, management de teatre sau de spitale, femei care inspiră și care produc rezultate.