Cu Covidul ca și cu Dumnezeu

Cu Covidul ca și cu Dumnezeu

Există o zicere cunoscută despre ateismul pragmatic păgubos: dacă Dumnezeu există și crezi în El, ajungi în Rai. Daca nu există și crezi în el, nu pierzi nimic. Dacă există și nu crezi în el, ajungi în Iad. Eu cred că de aici ar trebui să înceapă și discuția despre respectarea regulilor anti-Covid.

La o extremă sunt cei deja convinși, pentru care nu mai e nevoie de niciun argument. La cealaltă extremă sunt negaționiștii de două feluri. Cei care contestă însăși existența virsului și cei care contestă periculozitatea virusului.

2021 vine cu discounturi de până la 50% la principalele categorii de produse și servicii de care afacerea ta are nevoie. Obține oferta AICI!

Primii negaționiști sunt mai puțini și probabil irecuperabili cu argumente raționale. Nu există niciun studiu, niciun medic, nicio cercetare cât de cât decentă care să conteste existența virusului.

Cei care neagă periculozitatea virusului folosesc o argumentație relativă, prin comparație cu mortalitatea provocată de alte maladii. Discuția aceasta se poartă inclusiv între categorii de medici și nu mă refer la personaje exotice, ci la medici cu o carte de vizită respectabilă.

Dar și cei care consideră că periculozitatea virusului a fost exagerată, inițial din necunoaștere, apoi sub presiunea unui fenomen media, trebuie să admită, rațional, că sunt oameni care au murit.

Nu de Covid, ci de alte boli agravate de Covid, spun ei. Da, în cea mai mare parte este adevărat, pentru că majoritatea decedaților cu diagnostic Covid aveau comorbidități.

Și da, este adevărat că au existat exagerări reclamate chiar de medici. Un bolnav de cancer în fază terminală, pe tratament paleativ deja, care în ultimele zile de viață mai ia în spital și un Covid, nu cred că e corect să fie declarat victimă a Covid.

În schimb, un diabetic, un obez, un cardiac sau un hipertensiv ar mai fi trăit cine știe cât dacă nu agățau și coronavirusul. La fel persoane vârstnice, chiar dacă nu mai aveau o viață înainte, nu ar fi murit imediat.

După cum există și cazuri, nu multe, dar există, și de morți Covid fără boli asociate sau în care infecția a evoluat straniu, la fel de straniu ca a asimptomaticilor, dar pe dos. Nimeni nu știe încă de ce, este unul dintre misterele virusului de ce în anumite cazuri se năpustește feroce asupra tuturor organelor și în alte cazuri trece fară să fi dat măcar un semn.

Dar eu vă întreb, dragi sănătoși tun, are cineva certitudinea că în caz de infectare va face parte dintr-o categorie sau din cealaltă? Chiar pentru cei care contestă mortalitatea oficială, există vreo certitudine că la o adică ei și cei dragi lor nu vor face parte din acele excepții tragice? Eu cred că nu.

Eu sunt de acord că au fost și multe exagerări în managerierea crizei Covid, și la noi și prin alte țări. Le-am mai invocat, nu mă voi repeta. Cea mai gravă mi se pare ținerea goală a multor spitale de care suferinzi de alte alte boli ar fi avut mare nevoie și internarea asimptomaticilor în spitale cu săptămânile până picau în depresie.

Și sigur că aceste exagerări au enervat lumea și au generat o reacție de frondă, până la un punct de înțeles.

Dar dacă dăm la o parte exagerările și devenim strict raționali, nu rămân cine știe lucruri extraordinare. Rămân purtatul măștii, evitarea aglomerațiilor și spălatul pe mâini.

Sigur că în privință măștii exista un disconfort, dar ea nu trebuie purtată decât în spații publice închise. Nu cred că e un capăt de lume, nu cred că e ceva insuportabil.

Și daca nu crezi în periculozitatea virusului, efortul de a purta mască în spații închise e prea mic ca să merite chiar un risc mic de îmbolnăvire.

Nu e nimic de pierdut dacă porți masca și virsul este, într-adevăr periculos, în schimb ai mult de pierdut dacă e periculos sau ai ghinion și nu o porți.

Despre spălatul pe mâini ce să zic? Nu există niciun argument și nicio situație în care să ai ceva de pierdut dacă te speli pe mâini. În schimb, dacă stai slinos, Covidul este doar unul dintre pericole.

Sigur că unele forme de aglomerații sunt greu de evitat, în mijloacele de transport în special, dar există și multe care pot fi evitate. Nu înțeleg de exemplu de ce e nevoie, chiar fără Covid, ca oamenii să se înfigă unii într-alții prin magazine, la casierii sau chiar pe stradă. A învăță să respectăm spațiul personal al altui om și a pretinde respectarea propriului spațiu personal ar fi o achiziție foarte bună, indiferent de Covid.

Respectarea acestor măsuri e simplă și minim împovărătoare. Așa că, sincer, chiar pentru sceptici, mi se pare mai degrabă un infantilism sau un fel de reacție târzie post traumatică la multiplele interdicții ale comunismului să refuzi respectarea lor.

Aș zice să ne facem totuși mari, să fim adulți raționali și pragmatici, ca în zicerea despre credința în Dumnezeu. Rebeliunile fără cauză și puștismele nu sunt vreun titlu de glorie la nicio vârstă, dar după adolescență sunt de-a dreptul penibile.


Te invităm și pe pagina noastră de Facebook, unde vei găsi multe lucruri interesante, în plus față de site. Îți mulțumim că ne citești!