Pe ecranele televizorului tocmai rulează informația că Mark Carney va fi noul prim-ministru al Canadei, iar Partidul Liberal, cel pe care-l conduce, va forma noul guvern după ce a terminat pe primul loc în alegeri.
Daniel Doagă, un român care a plecat din țară în 1994, stabilindu-se în Vancouver, e mulțumit că liberalii au rămas la putere, deși le lipsesc trei locuri în parlamentul federal pentru a avea o majoritate.
Nu se aștepta la o schimbare atât de brutală în Canada, influențată de atacurile repetate ale lui Donald Trump. Înainte de întoarcerea acestuia la Casa Albă, fostul premier Justin Trudeau, liderul liberal, devenise extrem de nepopular, conservatorii fiind favoriți să câștige alegerile.
Dar atacurile lui Trump la adresa Canadei, impunerea unor taxe comerciale și anunțul că țara vecină trebuie să devină al 51-lea stat american au creat o mișcare de rezistență care l-a adus la putere pe Mark Carney, un expert în finanțe, iar liberalii au rămas la guvernare.
„Cred că eu și soția mea vom vota Nicușor Dan”, a declarat Daniel Doagă, într-o discuție pe care am avut-o pentru realizarea acestui articol.
„Ne-a convins”, a spus el, după ce a urmărit prima dezbatere de la Digi24.
„Antonescu e cabotin și un pic ridicol în comportament”, a spus și Sabina, soția lui, care e manager financiar la Universitatea Simon Fraser din British Columbia, Canada.
În urmă cu două săptămâni, la scurt timp după începerea campaniei electorale, cei doi discutau cu prietenii spunând că se gândesc să voteze cu Crin Antonescu, speriați de posibilitatea ca George Simion să ajungă președinte.
Daniel Doagă este unul dintre cetățenii români din diaspora care a reușit. Conduce o firmă de transport și una de turism, „Vancouver Wine Tours”, care organizează excursii la cramele din California.
El este și unul dintre cei care au votat în 2014 cu Klaus Iohannis. Dezamăgit de evoluția ulterioară a acestuia a rămas, totuși, fidel valorilor liberale.
În acest grup de alegători, care a înclinat balanța, în ultimele două decenii, în favoarea unor candidați văzuți ca garanți ai continuării mișcării de occidentalizare a României, au rămas tot mai puțini.
„Votanții din diaspora ar putea avea, în medie, o calitate a vieții puțin mai bună decât a celor lăsați în urmă, dar există un sentiment de amărăciune care stă la baza faptului că au fost nevoiți să-și părăsească țara, familia, cultura, prietenii pentru a trăi un pic mai bine”, a spus el, explicând de unde vine frustrarea milioanelor de alegători, cetățeni români din străinătate, care azi se simt trădați de oamenii politici de la București.
„Prin urmare, votul diasporei este întotdeauna un vot emoțional-negativ mai degrabă decât un vot politic. Este mai degrabă un vot de protest decât un vot informat și educat. Este un vot care susține opoziția momentului”, a mai spus el.
„Ideea că emigrăm pentru a ne educa este falsă. Emigrăm pentru a trăi mai bine și, în general, ne atribuim nouă înșine eventualele succese, mai degrabă decât sistemelor politice și sociale puțin mai bune și moral superioare în care încercăm să ne integrăm, adesea fără speranță”, a explicat Daniel, în discuția despre votul diasporei la alegerile de duminică.
Diaspora face președinți
În turul 1 al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, proces electoral anulat ulterior din cauza interferențelor Rusiei printr-o decizie a CCR, în diaspora au votat 821.135 de cetățeni români.
Dintre aceștia, mai mult de jumătate au pus ștampila pe cei doi candidați cu poziții extremiste, populiste și pro Kremlin, e vorba de Călin Georgescu - 346.104 voturi (43%) și George Simion - 96.469 de voturi (12%).
Elena Lasconi a obținut 216.000, adică 27%. Dacă nu s-a schimbat nimic major în percepția votanților români din străinătate, duminică, e de așteptat ca George Simion să adune peste 50% din voturile acestora, iar ceilalți candidați să se lupte pe restul de 50%.
Modul cum se informează, cum se mobilizează și cum votează diaspora reprezintă un mister pentru sociologii din țară, dar și pentru operatorii politici, care nu au resurse suficiente pentru a derula campanii în străinătate, astfel că mesajele electorale sunt transmise, în mare parte, pe rețelele sociale.
Nu există sondaje și studii aprofundate cu toate că votul din diaspora are un impact major în stabilirea ierarhiei candidaților la alegerile prezidențiale.
„…Precum Adrian Năstase în 2004, Mircea Geoană a mizat şi el pe sprijin american şi în 2009, şi în 2024. Eu am mizat tot timpul pe diaspora. Domnule Ciolacu, nici dumneavoastră şi nici colegii dumneavoastră nu pricepeți că diaspora poate face președinți.
Veți vedea duminică!”, a scris Traian Băsescu, președintele României în perioada 2004-2014, pe pagina sa de Facebook.
Proiecții asupra votului din străinătate
Declarația, venind de la un fost șef de stat cu o bogată experiență în confruntările electorale, indică faptul că și la alegerile de duminică votul din diaspora va fi unul decisiv.
Dar ce candidați vor fi preferați de alegătorii români din străinătate?
Comparând cu cel mai vast și profund sondaj de opinie, adică turul 1 al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, așa cum am arătat mai sus, George Simion ar putea strânge o mare parte din voturile lui Călin Georgescu, conservându-le în același timp și pe ale sale. Deci se poate face o proiecție că liderul AUR va obține cel puțin 400.000 de voturi în diaspora.
De asemenea, se poate spune că Nicușor Dan și Elena Lasconi, împreună, vor lua cel puțin cât a luat ultima în alegerile anulate, adică între 200.000 și 250.000. Raportul dintre cei doi tinde, conform sondajelor de opinie din țară, să fie în favoarea primarului Bucureștiului pentru că e mai cunoscut, pentru că o parte dintre alegători vor vota util și, nu în ultimul rând, pentru că Nicușor Dan e singurul care a avut o campanie electorală mai consistentă în diaspora.
Dacă presupunem că voturile pentru cei doi useriști se vor împărți, se poate face o proiecție conservatoare că Nicușor Dan va aduce din străinătate în jur de 100.000 de voturi.
De asemenea, Mircea Geoană, un candidat din aceeași categorie cu Crin Antonescu și Victor Ponta, a obținut în diaspora 40.000 de voturi.
E de presupus că la fel ca în cazul useriștilor și voturile lui Antonescu și Ponta se vor împărți și nu vor trece de 25.000, fiecare, la o prezență asemănătoare cu cea din 24 noiembrie.
Nicușor Dan, avantajat de votul din diaspora
Pentru a decodifica postarea lui Traian Băsescu, fostul președinte a anunțat, printr-o formulare evazivă, faptul că Nicușor Dan va avea un plus de cel puțin 75.000 de voturi în diaspora față de Crin Antonescu, dacă se respectă matricea alegerilor anulate din noiembrie.
În cazul în care, în țară, cei doi candidați, Nicușor Dan și Crin Antonescu, sunt virtual la egalitate, cele câteva zeci de mii de voturi în plus pe care primarul le va obține în străinătate pot fi decisive.
Întregul raționament de mai sus e construit pe datele de la primul tur al alegerilor prezidențiale, pe indiciile fostului președinte, pe discuții cu votanți din străinătate și pe cifrele sondajelor de opinie din țară.
De asemenea, articolul a fost scris cu patru zile înainte de alegeri, susținerea publică față de candidați putând suferi modificări importante.
Dar dacă, într-adevăr, Crin Antonescu și Nicușor Dan se află la egalitate în opțiunile cetățenilor din țară, în marja de eroare a sondajelor de opinie, atunci se poate spune că votul din diaspora îl va ajuta pe actualul primar al Bucureștiului să ajungă în finală.