Călin Georgescu va tulbura apele și la alegerile din 4 mai. Prin absenteism, dar și prin voturi nule care se vor regăsi în tolba „marelui absent“ cercetat pentru comiterea a șase infracțiuni la alegerile din noiembrie.
Cu doar cinci zile înaintea alegerilor prezidențiale de duminică, procentajul alegătorilor care nu știu cu cine vor vota este de 21,0%, potrivit studiului publicat marți de agenția independentă MKOR. Față de cercetarea sociologică a aceleiași agenții din urmă cu o lună, numărul indecișilor a crescut cu cinci procente.
Asta înseamnă că cei care vor merge la vot urmăresc campania electorală și descifrează tertipurile pe care le folosesc candidații pentru Cotroceni în disperarea de a atrage cât mai multe voturi și că prezidențiabilii nu au venit cu nimic nou de la începutul campaniei electorale care să-i arate mai convingători, mai aproape de oameni și mai interesați de problemele grave cu care se confruntă țara pe care vor să o conducă.
Dezbaterile de la Digi24 și televiziunea publică au arătat niște candidați depășiți de problemele reale, punând aceeași placă fără soluții concrete, captivi unor răspunsuri populiste și patriotarde. E posibil ca numărul votanților indeciși să fie și mai mare după spectacolele în care s-a văzut mai mult gâlceava dintre candidați decât direcțiile clare pe care să le propună electoratului.
- Prima dezbatere a prezidențialelor - sumo în mocirlă pentru locul 2 și extremiștii cu popcorn
- Esențialul celor două dezbateri prezidențiale
Absența lui George Simion de la ambele dezbateri, deși promisese că va fi prezent, e posibil să îl mențină în fruntea plutonului cu 30% în intenția de vot, în pofida predicțiilor că va pierde voturi. Electoratul extremist va fi același care îi consideră pe Ion Antonescu și Zelea Codreanu eroi și patrioți, care pune la zid comunitatea LGBTQ, care regretă comunismul și își exprimă intoleranța față de minoritățile etnice formate din maghiari, romi și evrei.
Candidații nu au suflu să sprinteze până la linia de sosire
Una dintre cele mai importante prerogative ale președintelui este aceea de mediator între stat și societate. A simulat-o abil Ion Iliescu în cele trei mandate. Ceilalți președinți pe care i-am avut nici măcar nu s-au mai obosit să mimeze că i-ar interesa problemele pe care le întâmpină oamenii în raport cu instituțiile statului.
O campanie electorală, mai ales aceea care va da președintele statului, trebuie să aibă un ritm progresiv, accelerat, prin care candidatul să convingă tot mai mulți electori nu doar că programul lui electoral e cel mai bun pentru direcția spre care să se îndrepte România, ci și că programul respectiv e unul realizabil, iar nu unul populist.
Drumul parcurs de un candidat de la startul campaniei electorale până la linia de sosire este drumul de la a enunța la a explica. Lozincile de pe panourile publicitare se regăsesc, mai dezvoltate, în programele electorale, dar deslușirea enunțurilor șablon, mai exact încărcarea cu conținut pe înțelesul tuturor a unor fraze cartografiate lipsește.
Milioanele de euro cheltuite pe bannere și publicitatea lozincardă la televiziuni și în mediul online sunt în bună măsură bani aruncați pe geam. Oamenii au nevoie să fie luați în seamă, iar pentru aceasta prezidențiabilii ar trebui să transpire zi-lumină în întâlniri ca de la om la om cu comunități mai mici sau mai mari, rurale sau urbane, mai școlite sau mai puțin școlite. Nu spun că nu organizează astfel de întâlniri, dar ar trebui s-o facă în pas alergător.
Umbra lui Georgescu domină campania electorală
Atât de mare s-a dovedit lehamitea oamenilor față de clasa politică, încât au ajuns să înghită masiv la alegerile din noiembrie toate bazaconiile lui Călin Georgescu. A fost votat de aproape 23% dintre alegători, pentru ca sondajele de după începerea urmăririi penale pentru fraudarea alegerilor să-l propulseze la 40% în intenția de vot. Oamenii s-au prins în hora lui „altceva“, deși era un altceva halucinant. În această capcană au intrat o treime dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani.
Atragerea votanților de către Călin Georgescu s-a bazat într-o măsură considerabilă pe empatie. Fără să se arate aproape deloc la față, extremistul pro-rus a transmis milioanele de mesaje pe Tik-Tok cu adresabilitate directă, ca un partener de dialog aproape de oameni și de problemele lor. Un mesia care poate să transforme apa în vin, cu care să se împărtășească o mulțime dornică să fie luată în seamă. O încarnare a dictonului „cineva acolo sus ne iubește“.
Din nou, fără să se arate la față, profilul salvator al lui Călin Georgescu va tulbura apele și la alegerile de duminică. Pe de o parte prin absenteism, dar și prin voturi nule care se vor regăsi în tolba „marelui absent“ cercetat pentru comiterea a șapte infracțiuni la alegerile din noiembrie.
Autor: George Arun