Liberalii au făcut prima mișcare pe tabla de șah a sezonului electoral 2024. Prin vocea lui Nicolae Ciucă, fost prim-ministru și președinte al partidului, PNL a anunțat că va participa pe cont propriu la toate rândurile de alegeri ce vor avea loc anul viitor: europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale.
Votul cetățenilor români va modela evoluția țării pentru următorul deceniu, într-un context internațional tensionat, cu două războaie în desfășurare.
Mă refer la o perioadă de zece ani, pentru că sunt șanse puține în sistemul nostru constituțional ca viitorul președinte să rateze rămânerea la Palatul Cotroceni două mandate de câte cinci ani fiecare.
Alegerile de anul viitor sunt primele care au loc după sfârșitul pandemiei, dar și primele după ce Vladimir Putin a ordonat invadarea Ucrainei.
Războiul sângeros de la granițele României a avut un impact major asupra sistemului politic, iar alianța PSD – PNL e una dintre consecințele acestui conflict.
Alianța a rezistat o perioadă de doi ani, tocmai prin acceptarea de către cetățeni „a nevoii de stabilitate”, promovate asiduu de liderii politici.
Dorința nerostită a lui Iohannis
Ultimele sondaje de opinie, publicate la sfârșitul lunii septembrie, cotau PNL undeva la 20% din preferințele electoratului, aproape la egalitate cu AUR, formațiunea populistă de extremă dreapta și la 10 procente în spatele PSD. USR avea peste 11%.
Cum actul guvernării erodează, e de presupus ca, odată cu preluarea poziției de prim-ministru de către Marcel Ciolacu, să apară o tendință de scădere și a susținerii pentru social-democrați, ceea ce sugerează formarea unui peisaj politic favorabil AUR, un partid vocal de Opoziție, antisistem, care n-a fost niciodată la guvernare.
Dorința nerostită a liderilor PSD și PNL, în frunte cu cea a lui Klaus Iohannis, este ca după alegerile parlamentare din 2024 cele două formațiuni politice să obțină majoritatea locurilor din Parlament, având capacitatea de a forma din nou guvernul.
O altă dorință nerostită a președintelui, deși nu prea secretă, e ca Nicolae Ciucă, actualul lider al PNL, să candideze și să obțină poziția de șef al statului, fostul general fiind desemnat, informal, succesorul domniei sale.
Dar cum se spune, nu întotdeauna „potriveala” de acasă e aceeași cu cea din târg, alegerile europarlamentare, care vor avea loc în România, cel mai probabil, în data de 9 iunie, fiind primul episod din seria de patru scrutinuri, vor reprezenta un punct de cotitură în privința strategiilor politice ale partidelor.
Frica de AUR
În funcție de rezultatele obținute, se vor produce mișcări importante pe scena politică, atât în ce privește numele candidaților la președinție, cât și în ce privește raporturile dintre formațiuni.
Conform studiilor sociologice, e de așteptat ca participarea la vot la europarlamentare să fie scăzută.
De la ultimele alegeri percepția publicului s-a schimbat puternic.
Absenteismul președintelui, alianța dintre PSD și PNL, una contestată de votanții liberali, ascensiunea AUR, toate, într-un context economic tensionat de pandemie și război ce au dus la creștere a prețului la energie și inflație, au produs o profundă dezamăgire în rândul unei mari părți a electoratului.
Odată cu mărirea susținerii populare pentru forțele extremiste a apărut și o demobilizare în rândul votanților „raționali” care s-au trezit în fața situației că „nu mai au pe cine să pună ștampila”.
Intersecția celor doi vectori poate produce un absenteism important la alegerile europarlamentare.
Mulți oameni politici cu care am discutat cred că AUR are șanse să câștige scrutinul european, iar victoria să fie percepută ca un duș rece în rândul alegătorilor români, fiind urmată de o mobilizare masivă pentru a bloca ascensiunea extremismului.
E una din teoriile discutate în aceste zile, dar nimic nu e sigur, fiind bazată doar pe predicții rezultate din sondajele momentului, cu șapte luni înainte de primul scrutin.
Într-o astfel de perioadă de timp se pot întâmpla multe în politică, atât pe plan intern cât și internațional.
Un răspuns negativ
Într-un discurs lung și întortocheat, Nicolae Ciucă a anunțat vineri, la încheierea Biroului Politic al PNL că „astăzi am luat o singură decizie şi anume de a merge în alegeri <Prin noi înșine>”.
Deși pentru Marcel Ciolacu poziția PNL nu e o surpriză - chiar se poate spune că face parte dintr-o strategie comună, datele arătând că liberalii și social-democrații vor lua mai multe voturi prin liste separate - liderul PSD ar trebui să fie conștient că perioada de „pace” s-a încheiat.
O dovadă e și discuția din jurul deciziei de a limita „folosirea cash-ului”, unde prim-ministrul a fost lăsat în offside, Ciucă susținând că liberalii nu mai susțin măsura după reacțiile negative din rândul populației.
Cu ocazia ședinței Biroului Politic al PNL, Nicolae Ciucă i-a testat pe liderii formațiunii și în ce privește susținerea candidaturii sale la președinție.
Răspunsul primit nu a fost unul pozitiv, mai mulți reprezentanți ai partidului neavând încredere în capacitatea generalului în rezervă de a ajunge la Palatul Cotroceni.
Nicolae Ciucă e perceput în partid ca fiind puternic susținut de Iohannis, că face parte din proiectul politic al acestuia.
Cu cât trece timpul, influența președintelui scade, pe cale de consecință fiind de așteptat ca și susținerea liberalilor pentru Ciucă să se evapore.
Iohannis apare tot mai puțin, având o strategie de a-și conserva puterea prin absență.
Cu cât interacționează mai rar cu cetățenii cu atât sunt mai puține posibilitățile să-i enerveze și să provoace reacții negative.
E și acesta un plan, dar care lasă România fără lider într-o situație internațională complicată.
Orice ar face Marcel Ciolacu din postura de prim-ministru nu poate concura cu forța instituției prezidențiale în materie de politică externă.
Cel mai important adversar
Nicolae Ciucă e obligat să-și găsească propria voce și să obțină sprijinul unui partid în care tensiunile interne sunt în creștere, să vină cu „dovezi” consistente, cifre în sondaje, că are prima șansă să câștige alegerile prezidențiale.
E o operațiune complicată și care, în opinia mea, îl depășește pe actualul lider al PNL.
Drumul către Cotroceni depinde, în multe situații, și de ce fac ceilalți.
Nicolae Ciucă trebuie să treacă și de handicapul provocat de acuzația că și-a plagiat teza de doctorat, dar și de performanța mediocră ca prim-ministru.
Cel mai mare adversar în drumul spre Palatul Cotroceni al lui Ciucă e, în opinia mea, partenerul său de guvernare, actualul premier Marcel Ciolacu.