Occidentul își demonstrează susținerea pentru România în aceste zile în care țara e pe cale să fie destabilizată de intrarea lui Călin Georgescu în turul al doilea al prezidențialelor.
Nu e clar dacă războiul hibrid se desfășoară de mai multă vreme pe teritoriul României, dar serviciile secrete n-au băgat de seamă și nici nu sunt sigure că Georgescu e doar un inocent patriot lunatic?
Nu e clar nici dacă într-adevăr ofițerii cu grad mare din structurile de forță ale statului n-au văzut nimic, s-au făcut că nu văd sau au ajutat la victoria lui Georgescu?
Trădări fără voie sau înrolări în spatele candidatului care îl admiră și imită pe Putin, cel care cere pace în defavoarea Ucrainei? Pe grupurile de TikTok ale lui Călin Georgescu, militari din diferite structuri ale statului îi fac apologia, îi răspândesc mesajele, mizează pe alegerea lui.
De ce? Pentru că el a fost singurul care s-a declarat de partea celor 350.000 de rezerviști militari pe cale să-și piardă parțial pensiile speciale. Pentru ei a avut discursuri importante în care i-a demonizat pe soldații NATO staționați în România: „Ei nu răspund în fața poporului român. Ei răspund doar în fața conducătorilor străini. Deși trist, ascultă ordine străine, dar pe bani din bugetul României”.
Mulți ofițeri în rezervă și în activitate din servicii, Interne și Armată s-au aliniat în spatele lui Georgescu și l-au ajutat cum au putut. Li s-a părut că pensia lor e mai importantă decât păstrarea României pe azimutul NATO? Au vrut doar o răzbunare de moment? Sau sunt de acord cu scepticismul lui Georgescu în privința NATO și UE?
Consiliul Suprem de Apărare a Țării discută azi la cererea președintelui „posibilele riscuri la adresa securității naționale generate de acțiunile unor actori cibernetici statali și non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral”.
Nu e clar dacă în această analiză sunt incluse structuri ale statului român sau ale Rusiei, dacă a fost vorba doar de o raliere a unor grupări din instituțiile autohtone de forță la campania lui Georgescu sau dacă au fost atacuri cibernetice externe care au modificat procesul electoral.
Antena 3 a vorbit despre plățile în criptomonedă care ar fi fost făcute de Georgescu de pe conturi care au fost închise și despre unii influenceri care au mărturisit că au primit banii în pungă.
Premierul Marcel Ciolacu a invocat finanțări străine în campania extremistului pro-rus, dar Serviciul Român de Informații a declarat acum două săptămâni că nu există imixtiuni străine.
În plus, au apărut fotografii ale lui Georgescu în proximitatea unor personaje cu biografii complicate:
- George Teșeleanu care a lucrat în Rusia la Academia de Științe Naturale și apoi a fost membru în Consiliului de Administrație al Aeroportului Mihail Kogălniceanu și consul onorific al Italiei;
- Constantin Vacusta, specialist în criptomonede și securitate cibernetică, ofițer al Direcției de contrainformații din MAPN din 1998 până în 2001;
- Adrian Thiess, om de afaceri, fost consilier al lui Ion Iliescu, l-a adus pe Mihail Gorbaciov în România; Silviu Predoiu, fost șef al Serviciului de Informații Externe.
Mai e un om de afaceri din Brașov, Bogdan Peschir care ar fi virat sute de mii de euro unor influenceri în schimbul campaniei pe care aceștia erau dispuși să o facă pentru Georgescu. Sponsorul brașovean își compară rolul de susținere al candidatului extremist cu cel jucat de Elon Musk în campania lui Donald Trump.
Dacă CSAT ajunge la concluzia că Georgescu a fost finanțat din surse dubioase, că a fost susținut de ruși în creșterea lui exponențială pe rețelele sociale și că se pregătește să livreze țara Moscovei, atunci Curtea Constituțională ar putea prelua aceste dovezi pentru scoaterea lui din cursă, deși mai întâi ar fi nevoie de un dosar penal soluționat, fiindcă așa funcționează un stat de drept.
Se discută, de asemenea, la Curtea Constituțională scenariul riscant al anulării alegerilor. Pentru a descuraja anularea alegerilor sau scoaterea din cursă a lui Călin Georgescu, deja Claudiu Târziu, numărul 2 în AUR, a amenințat cu „proteste de stradă fără precedent”.
Cu un război la graniță, înconjurată de state instabile (Bulgaria) și pro-ruse (Ungaria, Serbia), România ar putea fi destabilizată cu ușurință în cazul unor mișcări de stradă scăpate de sub control și s-ar putea repeta într-o altă interpretare scenariul din decembrie 1989.
Cu o clasă politică adunată prin contraselecție, cu o justiție subordonată politic afișându-și tendințele naționalist-legionare prin închiderea pe bandă rulantă a celor mai multe dosare legate de aceste spețe, cu instituții precare conduse de clienți politici, România poate deveni o pradă ușoară pentru ulii de la Kremlin.
Trei decenii și jumătate de complicități ascunse cu Rusia, de afaceri profitabile sau doar distruse de ruși, de trădări de tot felul au lăsat țara permeabilă jocurilor Moscovei, deși în paralel Bucureștiul își demonstra loialitatea față de Vest.
Occidentul nu înțelege întru totul ce se întâmplă în România, dar a dat cel puțin două semnale puternice către români: Statele Unite au anunțat că ridică vizele, iar UE a declarat că România va intra în Schengen cu granițele terestre de la 1 ianuarie 2025.
Ce-i drept, în paralel și China a anunțat că ridică vizele pentru România, încercând astfel să intre din nou în competiție cu Rusia pe spațiul românesc.
Ce urmează? Decizia CSAT, alegerile de duminică, unde Georgescu are propriul partid: POT, Partidul Oamenilor Tineri și decizia Curții Constituționale care poate hotărî între păstrarea democrației și a status quo-ului obținut după primul tur al prezidențialelor și revenirea la normal sau aruncarea țării într-un conflict inutil de stradă.
Sabina Fati