Ce face România pentru colaboratorii afgani și de ce nu spune nimic concret. În oglindă, cazul polonez

La 10 zile de la căderea Kabulului, când cele mai multe state își puseseră deja la adăpost cetățenii și colaboratorii afgani cu care au lucrat în cei 20 de ani de prezență militară în Afganistan, președintele român a convocat o ședință CSAT, în urma căreia nu a reușit să anunțe dacă România a evacuat de la moarte sigură afganii pe care îi avea pe listă.

Asta nu înseamnă că nu sunt instituții care să lucreze pentru acest scop, MAE are o celulă de criză, MApN va asigura 200 de militari, pentru evacuarea colaboratorilor afgani ai NATO din din bazele temporare din Kuweit și Qatar și relocarea acestora în baze temporare de staționare de pe teritoriul statelor aliate, cu asigurarea serviciilor esențiale, ci că nu există claritate și, până în acest moment, eficiență cunoscută și măsurabilă.

Exemplul polonez

La nivelul comunicării publice și al reprezentării externe, România a mai marcat un moment de vulnerabilitate.

În cele 10 zile de întârziere a unui CSAT convocat pentru o temă presantă de agendă, prim-ministrul polonez a comunicat constant, public acțiunile concrete pe care le face Polonia. Cu cifre, cu fotografii, cu explicații concise, fără arsenal lingvistic de lemn și într-un exercițiu firesc al funcției.

Într-un mesaj public de joi, Mateusz Morawiecki a anunțat bilanțul, la finalul misiunii de evacuare și înainte ca situația să devină și mai agravantă în Afganistan. Statele occidentale s-au grăbit să încheie operațiunile, cu câteva zile înainte de termenul-limită, 31 august, din cauza unor serioase alerte teroriste, care s-au și confirmat. Așadar, Polonia a organizat 44 de zboruri, peste 1.100 de persoane au fost evacuate, dintre care 937 cetățeni afgani care au lucrat în ultimii 20 de ani cu diplomația sau cu armata poloneză. A ajutat și alte state aliate, la operațiuni de evacuare a afganilor care acum sunt practic expuși răzbunării talibanilor și nu numai. Cei care au organizat atentatele de joi seară, luptătorii ISIS-K (unde K vine de la provincia istorică Khorasan) sunt și mai intoleranți, și nu doar cu colaboratorii Occidentului, ci și cu talibanii, pe care și consideră apostați, tocmai pentru că au negociat cu SUA.

Aceste informații nu au fost trimise pe surse în presă, nu le-a aflat o redacție în urma unei investigații complexe și nici nu s-au scurs din vreo ședință a Ministerului de Externe. Sunt informații banale, în sensul exactității lor, vehiculează cifre, nu declarații de intenție și au fost comunicate de prim-ministru, ca parte a exercitării funcției publice. Iar această comunicare profesionalizată a vizat deopotrivă publicul intern, polonezii care trebuiau să afle care a fost beneficiul prezenței în Afganistan și să aibă încredere în autoritate, cât și publicul extern, partenerii externi ai Poloniei.

România nu a comunicat astfel de informații. În afara informațiilor privind cetățenii români care au solicitat sprijin pentru evacuare și a unui comunicat de presă post-CSAT, autoritățile române nu au găsit de cuviință să organizeze o comunicare ritualică pe această temă de agendă deopotrivă internă și externă. Mai mult, anunțul privind trimiterea unei aeronave militare pentru a-i aduce pe români acasă a fost făcut de prim-ministrul Florin Cîțu, într-o declarație citită din biroul lui, în care a trecut problema afgană la „și altele”.

Spotmedia a încercat să afle nu informații secrete, care să pericliteze în vreun fel siguranța națională, ci informații de ordin tehnic: dacă există o listă a colaboratorilor afgani, despre ce număr vorbim și care sunt etapele concrete deja parcurse, tot fișa tehnică, adică: „Au fost evacuați cu ajutorul aliaților 13 colaboratori afgani, au fost duși momentan pe aeroportul din Islamabad”. Nu am găsit răspunsuri concrete, doar declarații de intenție, de tipul „România face tot posibilul, operațiunile sunt în derulare”. Suntem în 29 august, evacuarea trebuie să fi fost finalizată până în 31 august cel târziu, iar ultimele evenimente din Afganistan arată ce deja e prea târziu.

Din datele neoficiale coroborate, există cetețeni afgani care vor fi preluați ulterior, prin operațiuni ale MApN, probabil din alte baze/țări de unde au fost evacuați din Kabul, teoretic la solicitarea MAE.  

Dar câți sunt aceștia, adică informația clară, nu e disponibilă public. Mai mult, nu e deloc clar dacă există o listă și mai ales în gestiunea cui.

Prezența României în Afganistan a fost considerabilă, în total peste 32.000 de militari români, din 2002 încoace. 27 dintre ei și-au pierdut viața acolo, lor li se adaugă alți doi români care lucrau pentru ONU și MAE. În acest context, țara noastră lipsește de pe lista centralizată de Reuters, a țărilor care au evacuat cetățeni afgani expuși. Cu cifre.

Câteva exemple din centralizarea Reuters:

• Germania: a evacuat 5.347 de persoane, dintre care mai mult de 4.100 afgani
• Franța: 100 de francezi și mai mult de 2.500 de afgani
• Italia: a evacuat 4.832 de afgani, dintre care 4.575 au ajuns deja în Italia
• Polonia: e evacuat peste 900 de afgani, dintre care 300 de copii
• Ungaria: a evacuat 540 de persoane, cetățeni maghiari și afgani și familiile lor.

Foarte multe state, printre care Belgia, Franța, Spania, Danemarca au anunțat că vineri cel târziu încheie operațiunile de evacuare, prezența a devenit un pericol pentru membrii echipelor de evacuare. În aceste condiții, răspunsul autorităților române e că operațiunile încă sunt în derulare, de aceea nu știm câți afgani exact au fost/vor fi extrași.

Ultima informație publică a venit joi seară, de la ministrul de Externe Bogdan Aurescu, dar ea se referă doar la cetățenii români care mai erau în acel moment în Afganistan.

"Condamn cu fermitate atacurile teroriste de azi din Kabul. Condoleanţe familiilor victimelor & refacere grabnică celor răniţi! MAE România/Celula de criză interinstituţională e în contact cu cei 9 cetăţeni români aflaţi încă în Afganistan, care nu au fost afectaţi de atacuri"

a scris Aurescu pe Twitter.

Dezbaterea nu e dacă România avea capacitatea de a fi extras cu forțe proprii cetățeni afgani sau dacă a apelat la ajutorul aliaților, într-o astfel de criză umanitară important este rezultatul, pentru că el se contabilizează în vieți, nu în declarații de intenție, ci dacă autoritățile române sunt capabile să înțeleagă importanța unei comunicări fără echivoc pe o temă pe care partenerii occidentali comunică diplomatic, tehnic, eficient, controlând narativul, inclusiv cel anti-american, infuzat vesel dinspre Moscova, într-un context de dezamăgire socială destul de puternică. În egală măsură, controlul narativului ar fi prevenit raportarea negativă la problema migranților/refugiaților, o temă deja prezentă în societate.

Dupa publicarea analizei Spotmedia, MAE a anunțat că a reușit evacuarea a 5 afgani, cu care România a colaborat.