La sfârșitul săptămânii trecute, rubla s-a prăbușit. Pentru a cumpăra un dolar american, rușii au fost nevoiți să plătească 100 de ruble, semn că economia are probleme tot mai mari.
În urmă cu un an și jumătate, când Putin a declanșat invadarea Ucrainei, statele occidentale au impus o serie de sancțiuni economice care aveau rolul de a deraia intențiile sângeroase ale Kremlinului.
Sancțiunile au avut un impact mult mai redus asupra economiei Rusiei decât se așteptau liderii politici și, indirect, asupra finanțării războiului din Ucraina.
Statele din Uniunea Europeană erau atât de conectate la petrolul și gazul rusesc încât au avut nevoie de peste opt luni de eforturi comune pentru a asigura, la limită, energia necesară pentru trecerea iernii.
Desprinderea de resursele energetice ale Rusiei s-a făcut cu o mare inerție, astfel încât Kremlinul a continuat să primească miliarde de euro de la economiile occidentale în baza contractelor aflate în derulare, dar și din cauza faptului că nu existau alternative pentru realizarea rezervelor necesare.
„De la invadarea Ucrainei, achiziția de gaze din Rusia de către UE s-a redus semnificativ. Acest lucru a fost compensat, în principal, de o creștere puternică a importurilor de gaze naturale lichefiate (GNL), în special din SUA”, se arată într-un raport al Consiliului Uniunii Europene.
Și, într-adevăr, din 2023, doar 12% din necesarul de gaze ale statelor membre vine din Rusia, conform sursei citate.
Rușii poartă povara unui război pe care nu l-au vrut
Într-o ședință de urgență a Băncii Centrale, care a avut loc marți, la Moscova, guvernatoarea Elvira Nabiullina a anunțat că rata dobânzilor va crește de 8,5% la 12%.
Decizia va avea un impact major asupra vieții de zi cu zi a rușilor, fiind practic imposibil pentru micile companii și persoanele fizice să aibă acces la credite, în plus, înregistrându-se o creștere uriașă a ratelor la cele în desfășurare.
„Decizia este menită să limiteze riscurile legate de stabilitatea prețurilor”, se arată în comunicatul Băncii Centrale.
„Creșterea constantă a cererii interne, care depășește capacitatea de extindere a producției, amplifică presiunea inflaționistă… și are un impact asupra dinamicii cursului de schimb al rublei”, se arată în comunicatul Băncii Centrale a Rusiei.
Cu alte cuvinte, costurile războiului au dus la o reducere a producției interne, care a generat o cerere tot mai mare pentru produse din import, ceea ce a produs o creștere rapidă a prețurilor.
În momentul în care dolarul a trecut de 100 de ruble, în Rusia a apărut panica. Decizia Băncii Centrale a avut rolul de a ieftini, într-o oarecare măsură, dolarul, dar a mutat și mai mult povara războiului pe umerii rușilor.
Prin creșterea ratei dobânzilor cu 3,5 puncte procentuale, Kremlinul speră să încurajeze producția internă, scumpind importurile, dar rezultatul, în contextul actual, va fi dispariția de pe piață a unor produse și scumpirea masivă a celor din import, inclusiv a automobilelor venite din China, susțin analiștii financiari.
„Poate cu ajutorul unei creșteri a ratei dobânzilor, Banca Centrală se așteaptă să încetinească cererea internă și să reducă importurile. Dar acest lucru va avea doar un efect indirect asupra cursului de schimb al rublei”, consideră experții citați de cotidianul „Moscow Times”.
O rublă slabă ajută Kremlinul pe termen scurt
Pe rețelele sociale din Rusia se vorbește tot mai mult despre faptul că Putin încurajează devalorizarea rublei, se arată într-un articol publicat de „Moscow Times”.
O monedă slabă înseamnă că exporturile Rusiei de energie, vândută în valută forte, vor aduce un număr mai mare de ruble în visteria statului.
Acestea, chiar devalorizate în raport cu dolarul, sunt extrem de necesare Kremlinului, care a acumulat un deficit 2,8 trilioane de ruble, aproximativ 28 de miliarde de dolari, în primele opt luni ale anului.
O rublă slabă înseamnă că Rusia poate cumpăra mai multe arme, muniție și echipamente de la fabricile din țară, care achiziționează materia primă în ruble, plătesc energia și salariile în monedă națională.
Tot cu ajutorul unei ruble ieftine în raport cu dolarul, Putin poate crește și salariile nominale ale soldaților, dar și pe cele ale muncitorilor din industria de armament.
Acest lucru face ca, pe termen scurt, devalorizarea să reprezinte o soluție care poate rezolva problemele bugetare ale Kremlinului, se arată în analiza cotidianului citat, astfel încât să ofere posibilitatea guvernului să aibă resursele necesare pentru finanțarea războiului din Ucraina.
Pentru Putin „cel mai important lucru e să câștige încă patru - șase luni, maximum, cel târziu până în primăvara viitoare, iar după aceea, dacă lucrurile se înrăutățesc, oricum, pentru el nu mai contează. Importante, acum, pentru Kremlin sunt resursele de finanțare a războiului și plata salariilor și pensiilor în următoarele câteva luni", a declarat Iikka Korhonen, șeful Institutului pentru economii emergente al Băncii Finlandei.
Putin așteaptă o minune
Războiul dus de Kremlin va fi resimțit tot mai mult de cetățeni, în timp ce Putin încă pariază pe faptul că susținerea internațională pentru Ucraina se va prăbuși curând, deși toate semnele indică o tendință contrară - SUA trimite o nouă tranșă de arme și echipament în valoare de 200 de milioane de dolari, iar Germania a aprobat un ajutor financiar de 5,4 miliarde pentru anul 2023, pe lângă alte sume trimise de celelalte state europene.
Dar concentrarea pe viitorul imediat reprezintă, în realitate, singura posibilitate care i-a rămas lui Putin, aceea de a prelungi, cât se mai poate, situația actuală. Orice altă variantă ar însemna plecarea sa de la putere.
Actualul regim a intrat în faza lipsei de perspectivă, singura salvare fiind un eveniment extraordinar care să-l avantajeze pe Putin.
De exemplu, revenirea lui Trump la Casa Albă, o lovitură de stat în Ucraina și îndepărtarea lui Zelenski sau o criză economică globală.
O astfel de poziționare arată că președintele rus nu are prea multe soluții, iar perspectivele sale de a continua războiul se îngustează.
Chiar dacă susținerea pentru Putin e încă mare, o deteriorare a calității vieții poate provoca deconectarea dintre președintele rus și o mare parte din populație cu posibilitatea declanșării unor proteste sau alte tipuri de manifestări împotriva regimului de la Moscova.
Viața în Rusia s-a schimbat de la începutul războiului și continuă să se schimbe în ciuda încercărilor reprezentanților guvernului de a păstra aparențele de normalitate.