În România, campania de vaccinare spune multe despre societatea în care trăim. Nici n-ar fi avut cum să fie altfel.
Fiecare stat membru al Uniunii Europene primește o cotă de vaccin conform criteriului de populație. Dar la începutul anului a fost o mare criză de ser.
O autorizare întârziată a vaccinurilor, o tratare superficială și superioară a negocierilor cu companiile producătoare de către Comisia Europeană, dar și un scepticism legat de eficacitatea soluțiilor au făcut ca statele UE să-și înceapă campaniile de vaccinare cu întârziere față de SUA și Marea Britanie.
Lucrurile s-au schimbat mult de la sfârșitul lunii decembrie. Ritmul de vaccinare din UE a crescut, iar în luna iulie europenii vor ajunge SUA la procentul de acoperire a populației imunizate, conform unei estimări Washington Post.
“În întreaga Uniune Europeană, statele membre înregistrează noi recorduri zilnice de vaccinare. Preocupările cu aprovizionarea și asigurarea dozelor de vaccin au dispărut. Uniunea Europeană administrează acum aproximativ același număr de doze zilnice pe cap de locuitor ca și Statele Unite. În UE există o tendință de creștere, în timp ce în America se observă o încetinire a vaccinării”, se arată în articolul publicat de cotidianul american.
“Unele țări europene au reușit creșterea ritmului de vaccinare prin rezolvarea problemelor logistice sau prin implicarea medicilor de familie și a farmaciștilor în procesul de vaccinare. Însă UE a reușit această schimbare printr-o legătură puternică cu soluția Pfizer-BioNTech, care a accelerat producția de vaccinuri - dincolo de ceea ce se aștepta inițial - pe măsură ce alte opțiuni de vaccinare n-au confirmat sau au venit prea târziu”, scrie Washington Post.
În România, cu toată bunăvoința autorităților, nu s-ar fi reușit atingerea unui număr de 100.000 de persoane vaccinate într-o singură zi dacă nu exista o abundență de doze Pfizer.
Din cele 100.454 de oameni injectați în data de 6 mai, 83.237 au primit serul de la Pfizer-BioNTech, conform datelor oficiale.
Începând cu luna mai, 700.000 de doze din acest vaccin sosesc săptămânal în țara noastră, urmând ca din luna iunie, livrările să crească și mai mult.
Privind în urmă, în opinia mea, campania de vaccinare din România nu a avut și nu are decât un singur obiectiv - să imunizeze în jur de 10 milioane de oameni cât mai curând posibil, astfel încât transmiterea virusului să scadă cu toate consecințele pozitive ce decurg din asta.
În ciuda declarațiilor oficiale și a unei strategii naționale pentru vaccinare care viza imunizarea cu prioritate a cadrelor medicale și a persoanelor vulnerabile, campania a ratat aceste obiective.
Puțin peste 22% din totalul persoanelor cu vârsta peste 60 de ani au fost imunizate cu cel puțin o doză de la începutul vaccinării.
În statele occidentale, mai mult de jumătate dintre persoanele vulnerabile au fost vaccinate, iar programarea se face strict pe criterii de vârstă.
Autoritățile din România au renunțat din primele zile ale campaniei la criteriile etice, dar și la scopul de a scădea mortalitatea asociată cu Covid cât mai repede, mergând pe o strategie care ar fi vizat vaccinarea unui număr cât mai mare de oameni, indiferent de vârstă, într-un timp cât mai scurt.
De aceea, pe tot parcursul primelor patru luni ale campaniei de vaccinare, mortalitatea a rămas mare și, practic, neschimbată.
Deși se observă o tendință de scădere, media a rămas în jur de o sută de decese zilnice de multe săptămâni.
Din declarațiile oficiale, principiile au fost cele corecte, dar în realitate întregul program a urmărit doar ca un număr cât mai mare din dozele primite să ajungă în brațele oamenilor.
În acest moment există o tendință vizibilă de încetinire a pandemiei, doar Bucureștiul și câteva județe se mai află în zona galbenă, restul țării e verde, adică multe activități se pot desfășura aproape normal, cu restricții minime.
În principiu, pentru că sunt doar 3,6 milioane de persoane imunizate cu cel puțin o doză din 19 milioane (totalul populației), e greu de spus că impactul vaccinării a fost decisiv.
În opinia mea, vaccinul a avut rolul lui, dar împreună cu toate celelalte măsuri luate în ultimele luni.
Acest pachet, format din imunizare, purtarea măștii, interdicțiile de circulație pe timpul nopții, activitate școlară segmentată și stoparea petrecerilor ilegale, a dus la o încetinire importantă a răspândirii virusului.
Există, conform specialiștilor, și o anumită sezonalitate a răspândirii acestuia, adică aceasta se întețește toamna și iarna ca să scadă odată cu încălzirea vremii, dar studiile nu sunt decât comparative cu modul tradițional de răspândire a virusurilor gripale.
"Sentimentul este unul de speranță, cu atât mai mult cu cât numărul de persoane care se vaccinează este în creștere și coincide cu scăderea numărului de infecții în spital”, a declarat medicul Beatrice Mahler, într-o intervenție la Digi24.
“Această balanță care înclină către persoanele imunizate mă face să privesc cu optimism și… speranța unei vieți fără mască pe stradă, speranța unei vieți normale, să mergem la teatru și să ne întâlnim cu prietenii, fără restricții”, a mai declarat ea.
Deși campania de vaccinare s-a concentrat mai mult pe partea logistică, fără o prioritizare pe criterii de vârstă, ne aflăm într-un punct în care pandemia dă semne de încetinire.
