Încurajat de un sondaj care arată că majoritatea românilor (aproape 60%) și-ar da votul unui partid cu valori religioase și tradiționale, Ludovic Orban s-a cățărat pe un val care este gata să se surpe sub Partidul Național Liberal și pe care niciun partid nu are forța și pragmatismul de a-l înțelege.
Dincolo de prima lectură, sondajul cu pricina complică lucrurile destul de mult.
E adevărat că 59,5% din populație ar vota un partid pe care autorii îl identifică drept „naționalist” și care promovează valorile religioase și familia tradițională, dar:
- doar 21% ar mai vota cu un asemenea partid dacă ar propune o apropiere de Rusia
- 35% ar mai vota cu un asemenea partid dacă ar propune ieșirea României din UE
- 25% ar mai vota cu un asemenea partid dacă ar propune restrângerea drepturilor minorităților naționale.
Mai mult, întrebați care cred că sunt primele trei interese naționale ale României – dar dintr-o listă predefinită de opțiuni, pe primul loc în ierarhia intereselor naționale se situează dezvoltarea economiei (32,6%), apoi întărirea rolului României în UE (24), dezvoltarea infrastructurii de transport (11,9%), protejarea grupurilor de populație vulnerabile (7,7%). Întărirea capcității militare (6,8%) este aproape la egalitate cu păstrarea valorilor naționale românești (6,6%), deși aceasta din urmă este prezentată drept caracteristică definitorie în ceea ce privește opțiunea partinică.
Din acest tablou complicat și cu mai mult sau mai puțin fine contradicții, explicabile parțial și prin metodologia aleasă - lista predefinită de opțiuni -, dar mai ales prin ambiția portretului final, politicienii au ales fațada: „electorat naționalist” – deși naționalismul nu reiese mai apoi din conținut – cu valori tradiționale – deși, iarăși, păstrarea valorilor naționale românești (care ar fi acestea?, de pildă, e o lacună de conținut colosală, pentru că deschizând o umbrelă largă, permiți să se adăpostească aici de la ortodoxism la brâul maramureșean și doine, ie și țuica de gutui) și religioase, aici integrându-se și preferința pentru familia tradițională.
Iarăși, valorile religioase nu sunt numite și nici relația dintre acestea și Biserica Ortodoxă Română.
Este BOR percepută ca păstrătorul, apărătorul, garantul acestor valori religioase sau între credință și instituție relația nu este direct proporțională?
Poate electoratul de tip conservator, pentru că într-acolo duce portretul ideologic, să fie echivalat perfect nu doar cu majoritatea ortodoxă, ci cu ortodocșii habotnici, care încredințează valorile religioase Bisericii?
Iarăși autorii acestui sondaj nu desfac conceptele pe care le utilizează, dar ne dau ceea ce ei numesc „analiza socio-demografică” a acestui indicator.
Ar fi înclinați să voteze pentru un partid naționalist, care promovează valorile religioase și susține familia tradițională în special gulere albastre, locuitorii din regiunile Sud Muntenia, Sud Vest Oltenia și Sud Est și persoanele care declară că venitul lunar nu le ajunge nici pentru strictul necesar. Cei care declară că nu ar vota cu un astfel de partid sunt cu precădere: persoane cu educație superioară și gulere albe.
Autorii au preferat să utilizeze disjuncția gulere albastre (i.e. clasa muncitoare)/ albe (i.e. clasa administrativă, intelectuală, middle management-ul), probabil din dorința de a introduce o stratificare socială superioară celei date de nivelul de educație (care nu e menționat ca fiind minim/mediu la cei care constituie majoritar procentul de aproape 60% care ar vota partidul naționalist cu valori religioase și promotor al familie tradiționale) și de nivelul financiar.
Totuși, disjuncția aceasta e failibilă tocmai prin ambiția unei stratificări în termeni de clasă socială și pare a fi o proiecție apriorică a publicului, păguboasă sociologic. Adică atunci când vrei să folosești musai un concept, potrivindu-i apoi realitățile (sociologice aici).
Cum au ajuns Ludovic Orban și echipa la a echivala electoratul conservator cu BOR și satul românesc
Partidul Naţional Liberal este un promotor al valorilor româneşti, al tradiţiilor româneşti, al personalităţii şi identităţii româneşti, al caracteristicilor specific care ne dau unicitate. PNL este un partid care susţine instituţii fundamentale în societatea românească: Biserica, familia, satul românesc, cultura românească. PNL este un partid care, deşi susţine constant modernizarea, dezvoltarea, respinge toate curentele neo-marxist progresive care în ultima vreme îşi fac loc pe nevăzutelea în minţile unora dintre români. Suntem un partid puternic ancorat în tradiţia poporului român.
Ludovic Orban, august 2021, în discursul de candidatură la președinția PNL
Ca întreg și tonalitate, edte unul dintre cele mai anti-liberale discursuri.
Voind să accentueze componenta națională, Ludovic Orban a pierdut pe drum atât liberalismul, și a făcut-o în stilul lui Viktor Orban, vizând o miză soteriologică, adică prezentându-se pe sine ca pe un salvator, un ultim gardian al valorilor fără de care nu ne mai numim români și creștini, cât și naționalul, uzurpat de naționalism.
Tocmai naționalismul este cel care îngrădește și care, nepermițând definițiile și valorile universale, confiscă naționalul.
În grilă ideologică, Ludovic Orban a vrut să se definească drept liberal conservator, dar a reușit un mesaj radical, proiectând un portret al conservatorului în care moderații nu se regăsesc.
Între neo-marxismul progresiv pe care îl incriminează și neo-conservatorismul radical și naționalist pe care l-a îmbrățișat, se găsesc liberalii „clasici”, adică tocmai cei care au dat în ultimii doi ani unul dintre cele mai mari cecuri PNL-ului condus tocmai de Ludovic Orban.
Iar a îngroșa identitățile secundare – ortodox, heterosexual – ale acestui electorat, cu un profil naționalist – „personalitatea și identitatea românească” – este exact ceea ce acest electorat respinge.
Una dintre regulilele principale ale marketingului politic e să nu îți sacrifici propriul electorat, în goana după electoratul altora.
Or, amestecând Biserica, satul, cultura, familia, personalitatea românească (iarăși un concept păgubos, care vede națiunea ca neam cu trăsături genetice), Ludovic Orban a bifat, ce-i drept, catch all-ul, electoratul PSD și AUR deopotrivă, dar a sacrificat pentru asta electoratul liberal.
De ce s-a transformat bătălia internă din PNL într-o luptă ideologică care polarizează?
În primul rând, pentru că partidul nu a știut cum să transforme în capital politic procentele de la alegerile parlamentare și acum le vede strecurându-i-se printre degete.
Și cum nu poate repara guvernarea, una care rămâne în mod esențial o guvernare prin eschivare, și care e cauza directă a prăbușirii din sondaje, încearcă o „reîmpachetare” ideologică, menită să cârpească găurile făcute de dezamăgiții care pleacă cu ce poate prinde de la ceilalți, AUR și PSD.
În al doilea rând, pentru că acest clivaj radical există în PNL, să ne amintim susținerea pentru familia tradițională și aripa neoprotestantă, al cărui lobby este puternic și care a dus și la validarea referendumului pentru familia tradițională în Suceava, singurul județ care a depășit pragul.
Mai apoi, pentru că președintele Klaus Iohannis preferă niște permutări în PNL, care să îi mențină autoritatea în partid, decât să vadă pagubele atât interne, cât și externe ale radicalizărilor.
De pildă, felul în care liberalii din Parlamentul European s-au poziționat și au vorbit public despre raportul Matic.
Există, fără doar și poate, un electorat cu convingeri conservatoare, creștine, dar care e cât se poate de conștient, de pildă, de facțiunea pro-rusă din BOR și de alte tare instituționale.
Asta nu-l împiedică să asculte predicile, să citească Scriptura și să își ducă viața potrivit principiilor creștine, dar nici nu îi obturează rațiunea și conștiința. Altfel spus, dacă "neo-marxismul progresist" nu "își face loc pe nevăzutelea" în mintea lui, nici neo-conservatorismul naționalist radical nu o face.
Acest electorat e cel care a adus PNL la putere și care acum e abandonat, pentru electoratul AUR, inconsistent și volatil.
Dând corp politic electoratului radical - Biserică, sat, personalitate românească, heterosexual care respinge orice altă minoritate sexuală -, un partid nu mai poate juca în liga celor mari, ci în aceea a minoritarilor utili, așa cum se întâmplă și cu partidul cu platformă ultraortodoxă din Israel, de pildă, care ajunge la guvernare, dar nu din postura mainstream, ci pentru că are niște procente de negociat politic.
Asta e o decizie pe care PNL trebuie să o ia.