În data de 5 octombrie, Curtea Constituțională din România publică motivarea conform căreia lidera extremistă Diana Șoșoacă nu are dreptul să candideze la președinția României.
„Declarațiile publice, luările de poziții și exprimarea unor convingeri în contradicție cu valorile constituționale și cu exigențele unei societăți democratice, coroborate cu participarea la anumite evenimente publice sunt temeiuri suficiente pentru a indica faptul că doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă, în calitate de candidat la funcția de Președinte al României, pune la îndoială și desconsideră obligația de respectare a Constituției prin discursul său public referitor la înlăturarea unor garanții esențiale ale valorilor și opțiunilor fundamentale ale statului, respectiv calitatea de stat membru al UE și al NATO”, se arată într-unul din paragrafele raportului realizat de CCR.
În data de 10 octombrie, candidaturile la președinție ale lui George Simion și Călin Georgescu sunt validate de Biroul Electoral Central, cu toate că președintele AUR avea interdicție de intrare în Ucraina și Moldova pentru „activități” desfășurate împotriva acestor două state, iar Călin Georgescu a fost investigat de procurori pentru promovarea fascismului, într-un dosar din 2022, continuând apoi să facă declarații de susținere a legionarismului.
Deși cei doi încălcaseră în mod repetat și demonstrabil criteriile stabilite de judecătorii CCR pentru îndeplinirea condițiilor pentru intrarea în cursa prezidențială, BEC validează candidaturile.
Secretul lui Ciolacu
Gigi Becali, proprietarul echipei de fotbal FCSB și sponsor al partidului AUR, dă o declarație în fața reporterilor TV în care spune că a fost sunat de Viorel Hrebenciuc, un apropiat al conducerii PSD, la începutul lunii septembrie, care i-a propus să-l ajute pe George Simion să ajungă în turul doi al alegerilor prezidențiale.
După ce face această dezvăluire, Marcel Ciolacu îl sună pe Gigi Becali, spunându-i că nu știe să țină un secret.
„Se pare că au fost și încălcări ale legii în zona de antisemitism, de propagandă legionară, care poate ar fi trebuit să fie urmărite mai îndeaproape. Probabil data viitoare așa se întâmplă”, a declarat Klaus Iohannis, în data de 18 decembrie, recunoscând eșecul președinției și guvernului de a aplica legea.
Din faptele și declarațiile enunțate mai sus, reiese că prim-ministrul României, folosindu-se de poziția privilegiată, a conspirat alături de oameni politici, reprezentanți ai autorităților electorale și judecători CCR, susținuți de PSD, pentru a-și crea un culoar favorabil în cursa pentru Palatul Cotroceni, blocând un candidat extremist și favorizându-i pe alți doi.
Cacealmaua
Strategia politică a lui Marcel Ciolacu a fost aceea de a ajunge în turul 2, alături de George Simion, liderul AUR.
În acest scop, a tras sfori la CCR ca Diana Șoșoacă să fie scoasă din cursa electorală, dar a și manipulat informațiile despre interdicțiile lui George Simion de a intra în Moldova și Ucraina.
În data de 12 noiembrie, senatorul Ioan Chirteș (PNL), președintele Comisiei de Control al SRI din Parlament, a declarat că: ”Din datele pe care le cunosc şi ce pot să spun public, până în momentul de față există înregistrări ale serviciilor ucrainiene, de la o serie de întâlniri pe care George Simion le-a avut mai ales în zona Cernăuți, cu persoane care aparțineau diverselor servicii de informații rusești…”.
A doua zi, premierul Marcel Ciolacu, candidat la președinție, reacționează dur la declarațiile șefului comisiei parlamentare de control al SRI, cerându-i serviciului secret să „iasă public și să confirme” declarațiile senatorului.
Marcel Ciolacu joacă la cacealma, știind foarte bine că e ilegal, iar reprezentanții SRI nu pot desecretiza informările trimise „decidenților politici”.
Premierul nu a explicat eșecul care a dus la anularea alegerilor
Acțiunile repetate de a proteja candidatura extremistului George Simion, suspectat de legături cu serviciile secrete ale Kremlinului, au contribuit la realizarea unui blocaj instituțional și vulnerabilizarea României în fața atacului hibrid al Rusiei.
Marcel Ciolacu, din poziția de vicepreședinte al CSAT și de beneficiar al rapoartelor agențiilor de informații, avea obligații legale să acționeze pentru protejarea țării, nu pentru slăbirea ei prin încurajarea și susținerea unor lideri politici cu simpatii fasciste, legionare, dar și cu interdicții de intrare în țări vecine.
De la momentul desecretizării rapoartelor serviciilor de informații în care se vorbește de faptul că Rusia consideră România un inamic, despre ilegalități majore apărute în campania electorală a lui Călin Georgescu și de atacuri cibernetice, Marcel Ciolacu, din poziția de prim-ministru, vicepreședinte al CSAT și participant la ședința Consiliului din 28 noiembrie, nu a făcut nicio declarație publică despre ce s-a întâmplat, nu a dat nicio explicație despre eșecul major al președinției, guvernului pe care-l conduce și al agențiilor de informații, eșec care a dus la anularea alegerilor prezidențiale.
Informări fără efect
Premierul Marcel Ciolacu a rămas singurul actor important, implicat în derularea evenimentelor care au provocat o criză majoră de securitate în România, și n-a venit în fața oamenilor să explice ce s-a întâmplat, de ce și cum s-a ajuns în situația ca țara noastră să devină peste noapte bolnavul Europei.
Deși sunt în continuare multe semne de întrebare, poziția principalelor agenții de informații a ajuns în atenția opiniei publice prin desecretizarea rapoartelor, iar cea a președintelui în funcție a fost anunțată prin două declarații și o conferință de presă.
Până în acest moment procurorii nu au anunțat lansarea vreunei anchete în ce privește modul în care au fost folosite de către liderii politici, în campaniile electorale, informațiile secrete din rapoartele serviciilor de securitate.
Din datele desecretizate, se observă că în ultimii ani au fost transmise informări către „decidenți” despre pericolul reprezentat de războiul hibrid dus de entități străine și despre acțiunile unor lideri extremiști cu scopul de a vulnerabiliza ordinea constituțională din România.