- Secțiile de poliție chinezești din România, Rusia și Serbia se află sub jurisdicția Nantong, ceea ce sugerează cel puțin o grupare pe criterii geografice.
- Raport: Fox Hunt e o operațiune care caută să extindă amploarea represiunii transnaționale a Chinei, fiind mascată de Xi Jinping într-un program intern anticorupție.
- Acesta e văzut ca o cheie esențială pentru supraviețuirea Partidului Comunist Chinez. Cu o diaspora aflată într-o creștere rapidă, pe măsură ce tot mai mulți oameni vor să părăsească țara, Partidul Comunist încearcă să păstreze controlul asupra celor care pleacă.
- Secțiile de poliție din străinătate ale Chinei funcționau acoperit sub forma unor birouri de sprijin al expaților din țările respective.
- Oficialii de la Beijing au declarat că aceste „centre” funcționează pe bază de voluntariat. În raportul Safeguard Defenders se arată că o singură rețea care opera în 21 de țări avea 135 de angajați.
Cel puțin o secție de poliție chinezească a funcționat pe teritoriul României, începând cu anul 2016, se arată într-un raport al unei organizații neguvernamentale internaționale, publicat în decembrie 2022.
Secția care funcționa în țara noastră se afla sub autoritatea Biroului de Securitate Publică din orașul Nantong, provincia Jiangsu.
Nantong este o metropolă cu 3,7 milioane de locuitori, situată pe coasta de est a Chinei. Se află într-o dezvoltată zonă agricolă. Principalele activități economice sunt extracția sării, cultivarea bumbacului, a orezului și pescuitul.
Biroul de Securitate Publică din Nantong este o agenție guvernamentală locală, aflată în subordinea Ministerului de Interne Chinez. Funcționează sub autoritatea Executivului de la Beijing, ocupându-se de tot ce înseamnă ordine publică, securitate și strângere de informații la nivel local.
În anul 2016, 29 de secții de poliție chinezești din mai multe țări au fost fondate sub autoritatea acestei instituții din Nantong, conform raportului publicat de organizația „Safeguard Defenders”.
Secțiile de poliție chinezești din România, Rusia și Serbia se află sub jurisdicția Nantong, ceea ce sugerează cel puțin o grupare pe criterii geografice, dacă nu și una pe criterii de centralizare a informațiilor.
Sub aceeași coordonare se află și secția de poliție chineză din Los Angeles, California, SUA, cea din Peru, Vietnam, Africa de Sud și Coreea de Sud.
Vânătoarea de vulpi
Rețeaua de secții de poliție e întinsă în întreaga lume, fiind construită de China cu răbdare, având ca scop să administreze programul „Vânătoarea de vulpi” (Fox Hunt), lansat în anul 2014.
„Când China a lansat Operațiune Fox Hunt - un program pentru returnarea forțată a unor fugari, acuzați de corupție acasă - guvernul anunța că în jur de 18.000 de funcționari publici plecaseră în străinătate”, scrie organizația pentru drepturile omului Safeguard Defenders, într-un raport publicat în luna ianuarie 2022.
„Fox Hunt e o operațiune care caută să extindă amploarea represiunii transnaționale a Chinei, fiind mascată de Xi Jinping într-un program intern anticorupție”, explică documentul citat.
„Operațiunea e văzută ca o cheie esențială pentru supraviețuirea Partidului Comunist Chinez. Cu o diaspora aflată într-o creștere rapidă, pe măsură ce tot mai mulți oameni vor să părăsească țara, Partidul Comunist încearcă să păstreze controlul asupra celor care pleacă. Într-o astfel de situație, regimul de la Beijing rămâne extrem de motivat să extindă influența forțelor de securitate în străinătate”, se arată în raport.
Secțiile de poliție din străinătate ale Chinei funcționau acoperit sub forma unor birouri de sprijin al expaților din țările respective. Aici se reînnoiau carnetele de conducere, documente de identitate sau se rambursau costurile unor bilete de călătorie anulate sau amânate în perioada pandemiei.
Ministerul de Interne n-a semnat un astfel de acord cu China
„Sperăm ca astfel de acuzații cu scopul de a crea tensiuni să înceteze. Folosirea acestora ca pretext pentru a denigra China este inacceptabilă”, a anunțat Ministerul de Externe chinez ca răspuns la întrebări adresate de CNN, postul de televiziune care a relatat pentru prima dată despre acest subiect.
Oficialii de la Beijing au declarat că aceste „centre” funcționează pe bază de voluntariat. În raportul Safeguard Defenders se arată că o singură rețea care opera în 21 de țări avea 135 de angajați.
Spotmedia.ro a trimis întrebări autorităților despre posibilitatea existenței unei astfel de secții pe teritoriul României.
Într-un răspuns oficial, venit pe mail, Ministerul de Interne anunță că la nivelul instituției „nu există un acord semnat cu autoritățile din Republica Populară Chineză care să permită înființarea unor astfel de entități”.
În urma discuției cu câțiva reprezentanți ai Guvernului, am constatat că oficialii români nu știau dacă a existat, mai există și cum funcționează o astfel de secție.
Se poate observa din răspunsul ministerului că nu se fac precizări despre posibilitatea funcționării unui astfel de centru.
„Toate documentele bilaterale de cooperare existente în domeniul de competență al MAI, indiferent de statul cu care au fost semnate, respectă legislația internă a României și pe cea internațională”, se mai arată în documentul oficial.
„Vă asigurăm că Ministerul Afacerilor Interne, prin structurile specializate, desfășoară constant, conform competențelor, activități pentru a se asigura că, pe teritoriul României, nu sunt desfășurate activități care să aducă atingere siguranței naționale, ordinii publice și drepturilor cetățenilor”, au mai precizat reprezentanții instituției.
Călătoria unui prim-ministru român la Beijing
În situația descrisă, nu drepturile cetățenilor români sunt problema, ci cele ale chinezilor aflați pe teritoriul României, care au fost supuși unor presiuni politice ale guvernului chinez.
O altă problemă e că o astfel de structură ilegală, conform tuturor normelor naționale și internaționale, e posibil să fi funcționat în țara noastră.
În vara anului 2013, cu un an înainte de lansarea programului „Fox Hunt”, Victor Ponta, prim-ministru al României și lider al PSD, face o vizită oficială în China, unde se întâlnește cu Xi Jinping, care devenise de curând șeful statului (martie 2013).
„Aș vrea să spun că, din punctul de vedere al Guvernului și al meu personal, astăzi ne-am atins un obiectiv extrem de important pentru România, acela de a avea primii din zona noastră europeană o întâlnire la cel mai înalt nivel cu președintele Chinei şi prim-ministrul, la doar trei luni de când au preluat funcția. Asta înseamnă că România a rămas un partener special pentru China…”, a declarat Victor Ponta, la revenirea în țară.
În anul 2012, o alianță de partide - PSD, PNL și PC (Dan Voiculescu) - formează USL, care câștigă alegerile cu un scor zdrobitor, peste 65% dintre cei prezenți la urne votând pentru noua formulă politică.
Victor Ponta a primit mandatul de a forma Guvernul, acesta anunțând că va susține o apropiere de China pentru a contrabalansa presiunile Comisiei Europene care solicita acțiuni de limitare a corupției.
„După cum știți, și știu, evident, și liderii chinezi, am o relație specială; am fost de foarte multe ori în China, în diversele poziții pe care le-am ocupat - de președinte al TSD (Tineretul Social Democrat), ministru, după aceea parlamentar, șef al Opoziției, acum ca prim-ministru - şi da, m-am întâlnit şi cu foștii lideri şi cu actualii lideri în diverse momente”, a povestit Victor Ponta, la acea vreme.
„Am o relație şi personală de respect şi de prietenie pentru China şi vă spun încă o dată: pentru liderii chinezi din diverse generații, România a reprezentat un prieten special, iar eu mi-am propus şi sper ca astăzi să se fi şi întâmplat acest lucru, ca această relație care a aparținut generațiilor mai vechi din China şi din România să o perpetuăm, pentru că altfel știți cum e: ochii care nu se văd se uită. Şi cred că România are mare nevoie de o relație specială cu China”, a mai adăugat fostul lider al PSD.
Victor Ponta spune că în mandatul său nu au fost încheiate astfel de înțelegeri
Declarațiile prim-ministrului de la acea vreme sunt importante pentru că o astfel de „secție de poliție” nu putea fi realizată decât în urma semnării unor documente bilaterale între România și China.
Ministerul de Interne precizează că nu a validat astfel de înțelegeri, dar prevederi despre înființarea unor centre culturale, centre de documente sau sprijin local pentru cetățenii chinezi se pot ascunde în multe înțelegeri bilaterale și sub multe denumiri neutre.
Până la ora publicării acestui articol, Ministerul de Externe nu a răspuns solicitărilor Spotmedia.ro cu privire la existența unor înțelegeri bilaterale care ar fi putut da ocazia autorităților chineze să desfășoare operațiuni de poliție politică pe teritoriul României.
Victor Ponta, întrebat de Spotmedia.ro dacă în perioada cât a fost prim-ministru România a încheiat vreun acord cu China care ar fi oferit posibilitatea realizării unor astfel de secții, a răspuns că țara noastră nu a parafat astfel de acorduri și „până astăzi nu am auzit de așa ceva”, referindu-se la secțiile de poliție chinezești.