Ca toți profesorii de geografie din învățământul preuniversitar și universitar, observ cu consternare proiectele de planuri-cadru pentru liceu lansate vineri, 31 ianuarie 2025, în dezbatere publică și îmi exprim profundul dezacord în legătură cu eliminarea Geografiei din trunchiul comun de la clasele a XI-a și a XII-a de la majoritatea profilurilor și specializărilor.
- Planurile – cadru pentru liceu au fost publicate. Cum vrea ministrul Educației să facă din liceeni specialiști, buni cetățeni și oameni mai fericiți
- Noile planuri-cadru pentru liceu – ce materii se vor da la Bacalaureat
- Reprezentant al părinților, despre planurile-cadru pentru liceu: Orice vine acum nu poate fi mai rău decât ceea ce avem în acest moment
Geografia este disciplina care a pierdut după 1990 cele mai multe ore din învățământul preuniversitar, deși se vorbește tot mai mult de globalizare, de schimbări climatice, de hazarduri, de revoluții industriale, de disparități teritoriale, de tensiuni geopolitice, poluare, planificare teritorială, migrații, diversitate culturală, de dezvoltare sustenabilă, de epuizarea resurselor etc. Toate acestea sunt, în cea mai mare parte, obiectul de studiu al Geografiei.
Vorbim de Omul Educat, dar nu-i pregătim suficient pe tineri pentru a face față provocărilor interminabile cu care se confruntă societatea.
Multe fenomene naturale, demografice, geopolitice și economice de interes major sunt într-o dinamică accentuată, iar orele de Geografie dispar, ca și cum nu ne interesează toate aceste evoluții.
Valori incomensurabile, cum ar fi formarea unei culturi, a unei conștiințe identitare, nu mai sunt posibile în condițiile în care Geografia dispare ca obiect de studiu la clasele a XI-a și a XII-a. Consecințele vor fi dramatice pe termen lung asupra formării elevului și a Omului Educat.
Vorbim despre dezvoltarea sustenabilă, dar neglijăm disciplina cea mai importantă care ne poate învăța ce este și cum să ajungem la acest deziderat. Ne dorim o democrație participativă, dar neglijăm disciplina care problematizează și care formează, printre altele, și conștiințe - conștiințe ale valorilor, ale binelui și ale durabilității.
Geografia este mai mult decât o știință despre Pământ și despre om. Geografia este acea disciplină care îl face pe elev să înțeleagă mai bine, prin asocieri, corelații, sinteze, analize, numeroase fenomene, procese, realități, prin multiple relații de cauzalitate.
Astfel, ea contribuie la formarea gândirii critice, la înțelegerea lumii în care trăim, a naturii în general. Geografia este o știință fundamentală între științele naturii, cu rol esențial în formarea, deopotrivă, a unei culturi generale, dar și a unor deprinderi practice, utilizabile în viața de zi cu zi.
Geografia este o știință aplicată care formează și dezvoltă respectul față de valorile democratice. Geografia dezvoltă competențe și atitudini de viață pe care nicio altă disciplină nu le poate oferi. Geografia contribuie în mod substanțial la formarea gândirii logice și raționale a elevilor, stimulând obișnuința de a gândi în mod multidisciplinar și de a face în permanență corelații cu foarte multe cunoștințe obținute de la alte discipline.
Geografia, o știință cu un puternic caracter interdisciplinar și transdisciplinar, constituie liantul dintre mediul înconjurător și societate. Astfel, societatea nu poate fi cu adevărat pregătită pentru noile provocări fără studiul Geografiei, care pune bazele înțelegerii tuturor proceselor naturale și socio-economice.
O singură oră de Geografie pe săptămână în clasele a IX-a și a X-a este total insuficientă pentru a parcurge noțiunile de Geografie generală (fizică, umană, economică, politică, socială, culturală, la care să se adauge și noțiuni de geologie), astfel încât elevii să aibă baza necesară pentru a înțelege tot ceea ce înseamnă schimbările climatice și problemele globale ale omenirii.
Toate aceste noțiuni se grefează pe fondul unei singure ore de Geografie pe săptămână din gimnaziu, unde se dorește a se pune bazele acestei științe.
Studiul Geografiei României, element indubitabil de identitate națională, trebuie să rămână deschis tuturor, indiferent de filieră, profil și specializare.
Tot în mod nediscriminatoriu, liceenii trebuie să aibă acces la studiul problemelor globale ale omenirii, care, cu siguranță, se răsfrâng, în primul rând, asupra lor înșiși, cât și asupra societății noastre în ansamblu, iar prin lipsa studierii Geografiei România va rămâne mult în urmă în ceea ce privește capacitatea de acțiune și de adaptare a viitoarelor generații la transformările sistemice ale mediului.
Oare conducerea învățământului românesc și societatea românească, în general, nu își doresc să formăm cetățeni responsabili și care să facă alegeri în deplină cunoștință de cauză?
Oare România nu este interesată de prezentul și viitorul identitar și științific, reprezentat de Geografie? Oare România, ca parte a unor organizații internaționale, nu este interesată în formarea elevilor ca buni români și ca buni cetățeni ai Uniunii Europene?
Societatea noastră devine tot mai preocupată de mediu și de schimbările climatice. Cine formează mai bine în școală atitudini și acțiuni ecologice, dacă nu Geografia?
Geografia contribuie la formarea/consolidarea competențelor-cheie și atributelor prioritare din profilul de formare al absolventului. Iată câteva ipostaze prin care Geografia contribuie la formarea/consolidarea acestora:
1. Geografia contribuie semnificativ la dezvoltarea competențelor de citire, scriere și înțelegere a mesajului prin analiza diverselor tipuri de texte (articole științifice, rapoarte despre schimbările climatice, studii de caz, texte geopolitice), hărți, grafice și variate surse de informare. Toate acestea îmbunătățesc capacitatea de a citi critic și de a extrage informațiile esențiale. În plus, geografia solicită redactarea de eseuri, analize și interpretări ale fenomenelor studiate, ceea ce ajută la dezvoltarea abilității de exprimare clară și coerentă. De asemenea, lucrul cu hărți, diagrame și grafice îi învață pe elevi să decodifice și să sintetizeze informații vizuale, îmbunătățindu-se astfel înțelegerea mesajelor complexe.
2. Geografia utilizează terminologii internaționale standardizate (precum denumiri geografice, unități de măsură, concepte economice și ecologice), ceea ce facilitează transferul de cunoștințe între limbi și culturi. În plus, se folosesc ca surse de documentare materiale scrise, video și audio provenite și din limbi străine, dezvoltând astfel abilități de comunicare multilingvă și pregătind elevii pentru o lume tot mai globală.
3. Geografia contribuie la dezvoltarea competenței matematice prin analiza și interpretarea datelor statistice, prin lucrul cu grafice, diagrame și modele spațiale. Elevii învață să se orienteze în timp (folosind fusurile orare) și spațiu (folosind hărți la diferite scări), aplică formule matematice pentru înțelegerea unor fenomene geografice, analizează tendințe climatice bazate pe serii de date și utilizează metode cantitative pentru a înțelege procese geografice complexe. Astfel, geografia ajută la folosirea informațiilor matematice în contexte reale.
Fiind o știință interdisciplinară, Geografia dezvoltă competențe STEM prin studiul proceselor fizice ale Pământului, utilizarea tehnologiilor moderne precum Sistemele Informatice Geografice (GIS) și teledetecția prin satelit. Elevii învață cum tehnologiile moderne ajută la monitorizarea mediului, previziunea dezastrelor naturale sau optimizarea resurselor naturale.
De asemenea, geografia se intersectează cu ingineria în domenii precum amenajarea teritoriului, infrastructura urbană și gestionarea resurselor, oferind elevilor o perspectivă aplicată asupra științelor și tehnologiei. Prin toate aceste aspecte, geografia nu doar că îmbunătățește competențele matematice și științifice, ci îi pregătește pe elevi să utilizeze metode analitice și tehnologii moderne pentru a înțelege și soluționa probleme reale ale lumii contemporane.
4. Geografia joacă un rol important în dezvoltarea competențelor digitale prin utilizarea tehnologiilor moderne pentru analiza și interpretarea informațiilor spațiale. Elevii învață să folosească Sistemele Informatice Geografice (GIS), hărți interactive și baze de date online pentru a înțelege fenomenele geografice și sociale.
De asemenea, geografia presupune interpretarea datelor satelitare și utilizarea platformelor de vizualizare geospațială (Google Earth, OpenStreetMap, GPS etc). Prin analiza critică a variatelor surse de informare,
Geografia îi ajută pe elevi să distingă între datele reale și dezinformare, mai ales în contexte legate de schimbările climatice, geopolitică sau resurse naturale. Această abordare dezvoltă gândirea critică și îi învață pe elevi să verifice sursele, să identifice fake news și să navigheze în siguranță în mediul digital.
5. Geografia contribuie la formarea competențelor personale și sociale prin explorarea diversității culturale, economice și de mediu a lumii. Studiind diferențele și asemănările dintre societăți, elevii devin mai empatici și mai toleranți, înțelegând provocările și oportunitățile cu care se confruntă diverse comunități.
Analiza fenomenelor precum migrația, urbanizarea sau schimbările climatice îi ajută pe elevi să înțeleagă interdependența globală și importanța acțiunilor responsabile. Prin proiecte și dezbateri pe teme de actualitate, geografia încurajează colaborarea, comunicarea eficientă și dezvoltarea abilităților de leadership, oferind elevilor oportunitatea de a-și exprima opiniile, de a argumenta și de a respecta perspective diferite.
De asemenea, Geografia stimulează curiozitatea și dorința de explorare, dezvoltând abilități de cercetare și de gândire critică. Activitățile interactive, precum analiza hărților, interpretarea graficelor și utilizarea tehnologiilor GIS, îi învață pe elevi să își adapteze metodele de învățare în funcție de context și resursele disponibile. Această abordare autonomă îi pregătește pentru învățarea pe tot parcursul vieții, oferindu-le uneltele necesare pentru a se adapta la schimbările continue din societate și din mediul profesional.
6. Geografia contribuie la dezvoltarea competenței civice prin aprofundarea înțelegerii responsabilităților cetățenești într-o societate democratică.
Elevii analizează probleme globale precum schimbările climatice, migrațiile, inegalitățile economice și sociale, gestionarea resurselor naturale, ceea ce le permite să înțeleagă rolul lor în comunitate și în lume. Prin dezbateri și studii de caz, elevii învață cum să se implice activ în luarea deciziilor și să participe la inițiative care sprijină dezvoltarea durabilă și echitatea socială.
Studierea Geografiei ajută elevii să înțeleagă cadrul juridic care reglementează protecția mediului, utilizarea resurselor naturale și drepturile omului.
Geografia joacă un rol esențial în educarea elevilor cu privire la impactul activităților umane asupra mediului și în promovarea comportamentului ecologic responsabil. Prin studiul problemelor de mediu ( de exemplu poluarea, defrișările, hazardurile, gestionarea deșeurilor și criza resurselor) elevii învață despre soluții sustenabile, precum energiile regenerabile și conservarea biodiversității.
De asemenea, prin proiecte de mediu și activități practice (ex. campanii de reciclare, reîmpădurire, acțiuni comunitare), sunt încurajați să adopte un stil de viață ecologic și să contribuie la protejarea mediului.
7. Geografia contribuie la dezvoltarea competenței antreprenoriale prin analiza resurselor economice, a piețelor globale și a factorilor care influențează dezvoltarea afacerilor. Elevii studiază structura economică a diferitelor regiuni, învață despre lanțurile de aprovizionare, căile de transport și rolul acestora în dezvoltarea afacerilor, comerțul internațional, turismul și impactul factorilor geografici asupra oportunităților de afaceri.
Acest lucru îi ajută să înțeleagă cum pot valorifica resursele locale și globale pentru inițiative economice sustenabile.
8. Geografia dezvoltă sensibilizarea culturală prin studiul diversității rasiale, etnice, lingvistice și confesionale din diferite regiuni ale lumii. Elevii învață despre modul de viață al oamenilor, tradiții, obiceiuri, dezvoltând empatie și respect pentru diferențele culturale. Studierea patrimoniului UNESCO, a turismului cultural și a peisajelor antropizate îi ajută să înțeleagă importanța protejării tradițiilor și a moștenirii culturale. Prin studierea relațiilor dintre diferite popoare și impactul globalizării asupra culturilor locale, elevii își dezvoltă abilitatea de a comunica și interacționa eficient într-un mediu multicultural. Aceștia învață să analizeze atât beneficiile, cât și riscurile uniformizării culturale și să găsească soluții pentru conservarea identității culturale a României într-o lume globalizată.
Geografia este, astfel, capabilă să educe temeinic generațiile viitoare pentru noul „mâine” care, cu siguranță, nu va mai arăta ca în prezent. Este datoria responsabililor din educație de a nu arunca viitoarele generații în mrejele teoriilor conspiraționiste, ci de a le oferi șansa unei educații temeinice, bazată pe știință și pe argumente.
Prin urmare, consider că este imperios necesar ca Geografia să se regăsească în trunchiul comun la toate clasele, filierele, profilurile și specializările.
Prof. Smaranda Enică, Colegiul Național „Vasile Alecsandri” Galați