În aceste zile, când tocmai se anunță un nou posibil val de pandemie, când lumea așteaptă la rând să se vaccineze, când ne alarmează incendiile din spitale, soldate cu morți, știrile despre congresul unui partid, chiar și al celui mai important de la putere, nu prea au mare strălucire.
Nu impresionează nici faptul că s-ar putea schimba liderul partidului majoritar din alianța de guvernământ.
Deocamdată nu se prefigurează unul căruia să-i facă posteritatea statuie, așa cum îi făcuse lui Ion C. Brătianu. Comuniștii i-au dărâmat-o, iar noi, cei de azi, am pus în loc mai întâi un ceas, apoi un gard, o machetă și numai după trei decenii de democrație o copie a monumentului statuar inițial, cel topit de comuniști.
Nu se prevede printre liberalii de astăzi omul căruia să-i înalțe posteritatea statuie, la intersecția a două mari bulevarde bucureștene. Deocamdată, bastonul de mareșal al partidului îl ține strâns în mâna sa domnul Ludovic Orban.
Faute de mieux, multă lume este cu ochii pe noul premier, Florin Cîțu, care însă, întrebat de ziariști dacă va candida, a oferit clasicul răspuns a la Pythia: ”vă daţi seama, cu toţii vrem să candidăm la congres”.
Va candida Cîțu la Congresul PNL? Ce spune premierul și cum a reacționat Orban
Este și normal să nu poată oferi acum un răspuns.
Imaginea sa și succesul său depind în mare măsură de modul cum va evolua dânsul în lunile următoare ca personalitate politică și ca premier.
Deocamdată sunt confuze informațiile despre primele întâlniri avute pe plan extern, la recentele sale întâlniri cu liderii CE. La întoarcere, domnul Cîțu a făcut declarații amănunțite numai despre ce le-a vorbit dânsul bruxellezilor. Nimic despre ce le-au răspuns ei lui.
Premierul Cîţu s-a întâlnit cu Ursula von der Leyen, șefa CE: Furnizarea la timp a vaccinurilor, aderarea la Schengen și MCV, pe agenda oficială
Un cunoscut diplomat francez de pe vremuri statua astfel regula de aur a oricărei convorbiri de succes: „să vorbești cât mai puțin, dar să asculți cât mai mult”.
Cum spuneam, domnul Cîțu ne-a relatat foarte corect despre tot ce a vorbit dânsul acolo, dar asta ne-o putea spune și de la București, avant la lettre, înainte de plecare. Doar nu plecase cu lecția nepregătită. Nu le putea spune europenilor altceva decât exact ce învățase cu râvnă de acasă, respectiv ce notase pro memoria în agendă sau pe tabletă.
Interesant este ce i-au răspuns europenii, după ce au auzit bunele intenții ale premierului român. Dar asta nu avem de unde ști.
Am avut curiozitatea să caut în presa franceză și belgiană cam ce s-a relatat acolo despre întâlnirile de la Bruxelles. Aproape nimic. Am reținut doar scurte informații legate de faptul că oficialul român a aterizat la Bruxelles. Fără amănunte despre ce a vorbit el și ce i s-a răspuns.
În opinia mea, faptul nu este de bun augur pentru domnul Cîțu. Domnia sa n-a călătorit ca o persoană oarecare. A ajuns acolo ca premier al României și era normal să-i vedem pe reprezentații României din capitala Belgiei – ca să nu spun a Europei – pregătind vizita sub aspect mediatic.
Televiziunile de tot felul abia așteaptă să prindă o știre, ca să aibă ce transmite. Era suficient să le fi parvenit o informație de undeva, pentru ca reporterii să roiască la aeroport, interesați să afle cu ce intenții sosește un premier balcanic la Bruxelles.
L-ar fi asaltat la ieșire din cancelariile vizitate, ca să afle dacă liderii de acolo l-au încurajat cu speranțe sau l-au muștruluit cu mănuși, cum se mai întâmplase și cu simpatica doamnă Viorica.
Să-mi fie iertat, dar vizita domnului Cîțu la Bruxelles s-a arătat pe plan european mult mai neînsemnată decât s-a arătat pe plan intern vizita doamnei Șoșoacă, într-o noapte, la Iași.
Nu spun degeaba acest lucru. Acolo, la Palatul Victoria, prim-ministrul are la dispoziția sa un secretariat general, condus de un funcționar cu rang de ministru și trei adjucți cu rang de secretari de stat. Toți cu mașină, șofer, secretară și aparat de lucru.
Nu intru în amănunte privind atribuțiile acestui organism stufos, dar notez punctul 6 din lista funcțiilor privind respectivul secretariat general al instituției, cea de reprezentare...:
„… prin care se asigură reprezentarea pe plan intern şi extern a statului sau a Guvernului, în condiţiile legii, în domeniul său de activitate, respectiv asigură reprezentarea Guvernului, inclusiv şi a prim-ministrului, în faţa instanţelor judecătoreşti, precum şi participarea la activităţile instituţiilor Uniunii Europene;
Nu afirm că domnii de la SGG taie frunze la câini, dar mă întreb cu ce se ocupă dânșii în principal, dacă nu folosesc prilejul unic, când șeful lor pleacă să se înfățișeze la Bruxelles, iar ei nu pregătesc mediatizarea evenimentului în întreaga presă europeană.
Poate ați observat câtă vâlvă produce o simplă deplasare a domnului Viktor Orban de la Budapesta, în orice capitală europeană, și câtă discreție a răsunat surd la deplasarea domnului Florin Cîțu.
Asta nu este o nota bună pentru domnia sa, din două motive. Mai întâi pentru că aparatul din subordine n-a reacționat ca să-și onoreze obligațiile față de șeful ierarhic, iar în al doilea rând pentru că însuși domnul Cîțu n-a acționat, dacă știa cumva că șeful SSG doarme-n papuci, atunci când nu primește poruncă anume.
Sfetnicii liderului Opoziției au sesizat imediat nuanțele și l-au determinat pe domul Ciolacu să reacționeze birjărește: „Cîțu și-a luat palme peste ochi la Bruxelles și își varsă frustrările pe toată lumea în țară”.
Europarlamentar: Guvernul a zis una la Bruxelles şi ne spune alta la Bucureşti. Raportul de ţară elaborat de Comisia Europeană se anunţă dezastruos
Domnul Ciolacu nu explică ce fel de palme a luat premierul la Bruxelles și nici de unde are dânsul aceste informații. Am convingerea că nu le are. Am chiar convingerea că premierul s-a bucurat de bunăvoința liderilor europeni, dar a socotit că, poate, bunăvoința este ceva prea puțin, ca să se refere la ea în declarații.
În opinia mea, premierul n-a dat, cu acest prilej, un examen. A dat numai un extemporal. Dar a căzut. Examenele urmează abia de acum încolo, atât la București, cât și la Bruxelles.
În funcție de aceste examene, vom vedea dacă poate îndrăzni să gândească la președinția partidului, dacă hotărăște, ca un adevărat gentleman, să nu-l concureze pe prietenul Ludovic Orban sau dacă ne pomenim că aterizează dintr-o direcție necunoscută un adevărat Deus ex machina, pregătit cu un baston de mareșal scos din rucsac și gata să devină în secolul ce vine statuie în Piața Victoriei, o piață atât de mare și atât de pustie în mijloc.